Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un nou acord al României cu Fondul Monetar Internaţional ar ieftini finanţarea în România chiar dacă ţara noastră nu va folosi fondurile disponibile, întrucât arată investitorilor că statul este pe calea cea bună, a anunţat Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a instituţiei internaţionale în România.
Însă banii vor veni la pachet cu mai multe condiţii economice pe care ţara noastră trebuie să le urmeze chiar dacă sumele nu vor fi niciodată trase. Este însă la latitudinea noastră să decidem dacă mai facem un acord sau nu. "România va decide dacă vrea sau nu un nou acord cu FMI. Noi nu vom impune un acord. Ar trebui să-l întrebaţi pe preşedintele Băsescu ce crede. În multe cazuri, statele cred că a avea aprobarea din partea FMI, a trece prin revizuiri din partea experţilor arată că sunt pe calea bună şi se fac schimbările cerute", a spus Franks în emisiunea "După 20 de ani", difuzată ieri la Pro TV.
ÎNCĂ O "CENTURĂ DE SIGURANŢĂ"
El a explicat că fondurile care cumpără obligaţiuni şi băncile de investiţii sunt atente şi observă că acordul este pe drumul cel bun. România are două opţiuni: o linie de credit flexibilă şi acord stand-by precautionary. Polonia, Mexic şi Columbia au ales prima variantă, dar nu au luat banii, deoarece nu au avut nevoie. În schimb, a doua soluţie este asemănătoare acordului actual, România trebuind să se angajeze la respectarea anumitor ţinte. În schimb, nu va exista obligaţia de a trage banii. Preşedintele Traian Băsescu declara la finele lunii martie că doreşte o colaborare pe termen lung cu Fondul, în vreme ce directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, preciza că cel mai probabil Guvernul va solicita un nou acord cu instituţia internaţională. Franks a arătat că FMI nu impune o anumită soluţie pentru reducerea deficitului bugetar, însă statul are de ales între reducerea sau controlul cheltuielilor publice şi o măsură de majorare a taxelor. România s-a angajat în acordul cu FMI că va reduce deficitul bugetar de la peste 7% din Produsul Intern Brut, anul trecut, la 6% din PIB în 2010 şi la sub 3% din PIB până în 2012. El a spus că nu există o anumită lege privind concedierile.
CE NI SE PREGĂTEŞTE
Şeful misiunii FMI în România a lăsat să se vadă ce ni se pregăteşte: o nouă legislaţie pentru relaţiile financiare cu administraţiile locale şi o legislaţie care va ajuta la îmbunătăţirea colectării taxelor existente. Mai exact, monitorizarea la sânge a cheltuielilor făcute de autorităţile locale şi eliminarea mai multor scutiri la impozitele pe profit, venit şi TVA care există în legislaţia fiscală din România, pentru creşterea veniturilor bugetare, au declarat pentru Jurnalul Naţional reprezentanţii FMI.
