FMI vrea să vindem tot. Instituţia forţează privatizarea majoritară a Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica şi Transgaz

Fondului Monetar International (FMI) va insista la urmatoarea vizita de evaluare a misiunii pentru listarea pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a unui pachet de 51% din titlurile Hidroelectrica si privatizarea pachetelor majoritare la Nuclearelectrica, operatorul centralei atomice de la Cernavoda, si la Transelectrica sI Transgaz, transportatorii nationali de electricitate, respectiv, gaze naturale, au declarat pentru Jurnalul National doua surse guvernamentale.

"Vor privatizarea tuturor companiilor rentabile" a declarat o sursa guvernamentala. "Au adus ca argument amestecul factorului politic in conducerea companiilor", a precizat o alta sursa. "Jeffrey Franks (seful misiunii FMI in Romania -nr) a afirmat ca in SUA sectorul nuclear este pe de-a-ntregul privatizat", a declarat aceasta.

Potrivit scrisorii de intentie, Romania s-a angajat in fata FMI, a Comisiei Europene (CE) sI Bancii Mondiale (BM) listarea a cate 10% din Hidroelectrica sI Nuclearelectrica, plus cate un pachet de 15% din Transelectrica sI Transgaz, ambele deja prezente in ringul bursier.

Reprezentantii Fondului Proprietatea, actionar minoritar al tuturor acestorsocietati, au declarat recent ca mentinerea Nuclearelectrica sI Hidroelectrica in proprietatea statului este in detrimentul atat al celor doua companii cat sI al pietei. FP considera ca Nuclearelectrica, o companie cu active de peste doua miliarde de euro, nu face indeajuns profit pentru marimea sa. Anul trecut, compania a avut pe intreg anul profit net de patru milioane de euro. In acest an, insa, in primele noua luni un profit net de 102 milioane de lei, adica 23 milioane de euro. Nuclearelectrica a fost inclusa intr-o schema dirijata de ministerul Economiei in 2010, alaturi de Hidroelectrica sI complexurile Turceni sI Rovinari, astfel incat sa se faca export de energie in Serbia. Exportul, realizat prin Electrica, a fost aspru criticat de companiile private din energie pentru lipsa de transparenta, insa ministerul Economiei argumenta atunci ca toate companiile implicate au realizat profit.

Infrastructura critica
In privinta Transelectrica sI Transgaz, informatia vine in contextul in care retelele de transport a energiei fac parte din infrastructura critica nationala, fiind proprietatea statului. Autoritatile romane au insistat ca Transelectrica sI Transgaz sa nu faca parte din companiile la care se vor aduce manageri privati tocmai din acest motiv. In schimb, din moment ce companiile doar opereaza activitatea pe o proprietate a statului, teoretic acestea pot fi privatizate. In Romania, activitatea de transport a energiei sI a gazelor este, conform legislatiei, monopol natural, iar tertii nu au voie sa realizeze sI sa opereze conducte. Din acest motiv, pentru realizarea gazoductului Nabucco, autoritatile au acordat o derogare de la legislatie.

In schimb, in Germania, mai multe grupuri energetice mari europene detin conducte de transport pentru gaz sI retele de inalta tensiune. De asemenea, in SUA, tara de origine a lui Jeffrey Franks, companiile private pot detine gazoducte iar recent mari achizitii au fost realizate in domeniu datorita oportunitatilor oferite de gazele de sist. Recent, Kinder Morgan a inaintat o oferta de preluare a rivalei El Paso Corp intr-o tranzactie de 21 de miliarde de dolari ce va duce la fuziunea celor mai mari operatori de gazoducte din America de Nord, potrivit Reuters.

Hidroelectrica, contracte cu bucluc sI forta majora
"Cand au spus despre privatizarea majoritara a Hidroelectrica, ce puteam sa le zicem, despre penele de electricitate din California? I-am intrebat cum e in SUA. Si atunci au recunoscut ca sistemul hidroenergetic e majoritar de stat in SUA", a completat o alta sursa.

Constantin Trihenea, directorul general al companiei, a negat in cursul saptamanii trecute ca s-ar fi cerut vinderea unui pachet majoritar. Totodata el a mai spus ca societatea nu trebuie sa se grabeasca in privinta listarii si ca cei doi consultanti ai companiei au aratat ca in acest an trei companii si-au anulat listarile. Hidroelectrica se afla in centrul actiunilor FMI sI CE, societatea de stat fiind investigata de Comisia Europeana pentru un posibil ajutor de stat catre "baietii destepti" sI combinatele Alro sI ArcelorMittal vanzand energia sub pretul pietei. In septembrie, compania a invocat clauza de forta majora pentru a reduce livrarile catre companiile cu care are contracte, invocand seceta. Contractele directe hidro au fost subiect de controverse in ultimii cinci ani insa in acest an au fost reclamate de Fondul Proprietatea, actionar minoritar la Hidroelectrica cu 15%, la Comisia Europeana. Joaquin Almunia, comisarul european pentru Concurenta, a declarat ca in cazul in care acestea se vor dovedi ajutoare ilegale, furnizorii ar trebui sa returneze ajutorul considerat ilegal si sa plateasca daune.

Prima revolta impotriva FMI
Autoritatile romane au privit cu mare consternare cum FMI a cerut la ultima vizita privatizarea ultimelor trei filiale de distributie a electricitatii, ramase in portofoliul Electrica. Alexandru Sandulescu, directorul directiei Energie din cadrul Ministerului Economiei, declara la finele lunii trecute ca FMI nu e interesat de vanzarea termocentralelor ineficiente care functioneaza cu mari costuri, insa "pune o anumita presiune" pe vanzarea distributiilor de energie electrica.

"Companiile de stat nu au tendinta de a pune presiune pe populatie si companii, spre deosebire de cele private. Uitati-va ce s-a intamplat cu preturile la pompa, la benzina si motorina", spunea el atunci.

In decursul negocierilor dintre statul roman sI FMI s-a stabilit ca in final distributiile de energie sa nu mai fie pe lista de privatizare, incluzandu-se in schimb viitoarele complexuri energetice Oltenia sI Hunedoara.

Complexul Oltenia va fi format din fuziunea complexurilor Turceni, Rovinari sI Craiova cu Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO). Cand va fi gata, noua entitate va fi cel mai mare producator de energie din tara, va avea 19.000 de angajati, o cifra de afaceri de aproape un miliard de euro sI va controla mare parte din rezervele de lignit ale tarii, asa cum Petrom dispune de monopol pe zacamintele de titei.

Complexul Hunedoara va fi format din fuziunea termocentralelor Deva sI Paroseni cu cele patru mine viabile de huila din Valea Jiului. Hidroelectrica ar putea achizitiona noua entitate la viitoarea licitatie, directorul Constantin Trihenea spunand recent ca societatea are nevoie de o termocentrala pentru a sustine productia afectata de seceta fara a perturba livrarea cantitatilor din contracte.