Foraj marin - Odiseea platformelor romanesti pe valuri

Profiturile nete zilnice ale unei firme specializate in serviciile petroliere marine pot depasi sute de mii sau milioane de dolari, in functie de marime, dotari si management. Romania are o asemenea firma, dezvoltata prin externalizarea acestei activitati a colosului local Petrom.

In 1976, prima platforma de foraj marin romaneasca incepe forajul in Marea Neagra, la o adancime de 90 de metri. Ulterior se mai construiesc platformele Atlas, Jupiter, Prometeu, Saturn, Fortuna si Orizont, ultimele doua implicate in recentul scandal considerat comercial la unison de autoritatile romane si iraniene, macar pana cand se va demonstra contrariul.

MARILE SPERANTE. Platformele marine par sa fi repetat istoria altor mari investitii romanesti dinainte de 1990, care nu si-au mai gasit utilitatea… acasa. Orizont, de pilda, a fost construita in 1987, modernizata in 1999, lucrand in Golf din 1998. Putinele informatii publice despre activitatea lor se pot rezuma astfel. Sperantele unor mari zacaminte de petrol sau gaze semnificative si accesibile in platforma continentala a Marii Negre s-au diminuat, pe masura ce costurile pentru descoperirea si exploatarea descoperirilor au devenit tot mai greu de suportat de fosta Societate Nationala Petrom. Din Marea Neagra ies relativ usor mai mult gaze naturale si nici acelea in cantitati prea mari.

DESCENTRALIZARE. La un an dupa privatizarea Petrom, OMV a renuntat la activitatile de foraj marin dupa ce fusesera externalizate demult si activitatile de foraj terestru.

Oficial, motivele pentru care Petrom a renuntat la forajul marin si ulterior a vandut platformele par plauzibile. "Operarea platformelor mobile de foraj marin este un domeniu specializat al serviciilor legate de campurile petroliere si necesita o atentie si expertiza speciale. Necesarul de astfel de servicii al Petrom este limitat si nu exista alta cerere semnificativa in Romania. Petrom incerca deja de cativa ani sa foloseasca aceste active pe plan international, oferind servicii de foraj marin altor companii petroliere", se arata intr-un comunicat al companiei din vremea respectiva.

Petrom, detinuta de OMV, si-a demonstrat limitele de companie petroliera integrata. Iar austriecilor de la OMV nu li se poate reprosa cu argumente la indemana ca au taiat robinetul de cheltuieli cu forajul marin, atata vreme cat investitorii la Bursa penalizeaza Petrom pentru ca a facut profit net de "numai" jumatate de miliard de euro pe primul semestru 2006. Nici actionarii OMV nu sunt mai multumiti, reprosand Petrom ca aduce grupului randamente mai mici decat se asteptau.

Acum Petrom detine impreuna cu Elf Acquitane licentele de explorare si productie a blocului Neptun din Marea Neagra. Din investitiile de sute de milioane de euro pe care Petrom - OMV le promite in explorarea si productia de petrol si gaze, oficalii nu spun cat este alocat Marii Negre.

IMPERIU. In petrol, tot ce este off-shore (pe mare) este mult mai scump.

Petrom a mai ramas doar cu platforma Gloria folosita si la productie, celelalte sase platforme intrand in proprietatea firmei Grup Servicii Petroliere (GSP) iesita din anonimat la nici doi ani de la infiintarea sa in mai 2004. Ceea ce pentru un colos este nerentabil devine o mina de aur (negru) pentru o companie care pare "facuta" pentru a o exploata.

Gabriel Comanescu recunoaste ca o platforma obtine un profit net zilnic bine negociat de circa 50.000 de dolari. Pltforma pe care lucreaza compania turca TPAO incaseaza zilnic 110.000 de dolari pe zi. In Golf, pentru iranieni, profiturile scad pana la 35 de mii de dolari pe zi.

GSP lucreaza pentru iranieni, operand platformele pentru Petrom inca dinainte de a le cumpara de la aceasta. Asa incat, daca nu se stie cu ce bani a inceput GSP, este usor de inteles de unde au venit profiturile nete de peste cinci milioane de dolari din primul sau exercitiu financiar de numai opt luni in 2004.

PROFIT. Afacerea GSP a inceput cu un credit luat de la BCR si Anglo Romanian Bank. Totalul datoriilor la sfarsitul lui 2004 a fost de 8,5 milioane de dolari, cu 75% mai mare decat totalul capitalurilor (asa cum sunt prezentate pe site-ul Ministerului Finantelor).

Afacerea a crescut si mai mult in 2005, "datorita cererii de servicii petroliere", explica presedintele GSP. Profitul net a crescut cu circa 5%, fiind scos dintr-o cifra de afaceri de 2,5 ori mai mare. Cheltuielile au crescut mai mult decat veniturile.

"Toate platformele au fost modernizate si sunt la ultimele standarde internationale", spune purtatorul de cuvant al GSP, Radu Petrescu. S-a consumat mare parte din cele 77 de milioane de dolari (60 milioane de euro) alocate pentru investitii anul acesta. Cand profiturile isi continuau marsul. Pe semestrul I al acestui an, GSP a realizat o cifra de afaceri de peste 49 de milioane de dolari, cu 72% mai mare decat in semestrul 1 2005 si un profit net de 1,4 milioane de dolari, cu 11% superior aceleeasi perioade din 2005.

ASEMANARI CONTESTATE

Cate nu poate face un fost administrator al Petromservice! Gabriel Comanescu (foto) neaga relevanta oricarei comparatii cu Petromservice care a devenit stapana segmentului sau de piata. "Nu se pune problema, doar cel mult 15% din cifra de afaceri vin din contractele cu Petrom", raspunde Comanescu la intrebarea daca GSP are vreo intelegere cu marea companie din umbra careia a iesit, ca si Petromservice, prin "externalizarea" unor activitati, cu activele necesare cu tot. O platforma noua costa circa 150 milioane de dolari, daca o comanzi cu doi ani inainte, spune presedintele GSP. Cat de uzate sa fi fost cele sase luate de la Petrom ca sa merite doar 100 de milioane? Dar cat sa fi investit anul trecut GSP in modernizarea lor "pana la ultimele standarde internationale", daca anul acesta mai are de bagat doar 77 de milioane in toate? Sa fi facut Petrom o reducere consistenta doar ca sa scape de niste contracte in Golf cu o asa-zisa firma fictiva? Petrom si-a perfectionat bine lectia camuflajului sub patronaj austriac si nu raspunde nimic.