Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Statul francez propune Guvernului României creşterea preţului la gaze ca măsura a eficientizării sectorului energetic, astfel încât la final factura plătită de consumatori să scadă.
Ambasada Franţei a realizat împreună cu Camera Franceză de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER) un document numit Cartea Albă a Energiei, pe care cele două instituţii îl propun Guvernului. Acesta ar fi adaptat Strategiei Energetice a României şI normelor europene.
în document se spune ca investiţiile sunt favorizate de actualizarea preţurilor la gaze şi electricitate, plata datoriilor şi dezvoltarea unei burse de energie la Bucureşti”.
Potrivit lui Yvonnick David, administrator al CCIFER şi coordonatorul proiectului Cărtii Albe, dacă România vrea să fie un jucător energetic la nivel regional şi european şi dacă autorităţile vor să reducă facturile la energie pentru toţi consumatorii, atunci "trebuie” să aplice soluţiile cuprinse în Cartea Albă a Energiei.
Potrivit unor surse oficiale, grupul francez GdF SUEZ a cerut în discuţiile preliminare cu autorităţile române liberalizarea preţului la gaze pentru consumatorii non-casnici, respectiv micile companii care încă au preţ reglementat. Recent, Petrom a propus liberalizarea preţului la gaze pe tot sectorul rezidenţial iar populaţia să primească doar gaze din producţia internă, ceea ce ar scădea preţul la gaze plătit de populaţie cu 15%. Potrivit surselor, aşa cum este propusă, măsura nu este aplicabilă decât consumatorilor vulnerabili, grădiniţelor, şcolilor şI spitalelor, deoarece nu toată populaţia este consumator vulnerabil din punct de vedere social. Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, a declarat că distribuitorii E.ON şI GdF SUEZ spun că au pierderi de 700 de milioane de lei nerecuperate din cauza scumpirii importurilor şI că au cerut majorarea preţului la gaze pe acest an cu 25%. Totuşi ANRE nu a permis vreo modificare de preţ la 1 aprilie, aşa cum ceruseră companiile.
în ultimii ani, distribuitorii de gaze au cerut Guvernului în fiecare an creşterea preţului gazelor naturale, motivând pierderi financiare din cauza tarifelor considerate prea mici. Potrivit lui Iancu, România este în ultimul stadiu înainte de un infringement european deoarece ţara noastră încă practică subvenţii încrucişate între consumatorii casnici şI cei industriali atât la gaze, cât şI la electricitate şI între energia electrică şI cea termică pe de altă parte.
10 idei care să salveze energia
Cele zece măsuri sunt grupate pe trei direcţii strategice principale, respectiv îmbunătăţirea eficienţei energetice, crearea unei pieţe energetice echitabile şi armonizarea acesteia cu piaţa europeană.
Printre măsurile propuse de partea franceză se numără creşterea eficienţei energetice a clădirilor şi reducerea consumului de energie, cu efecte directe în scăderea valorii facturilor la energie.
Potrivit documentului citat, România poate să creeze un program operaţional prin care să aloce 4% din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, respectiv 359 milioane de euro până în 2013, pentru proiecte privind creşterea eficienţei energetice a clădirilor.
De asemenea, în domeniul energiilor regenrabile investiţiile ar putea ajunge 7-10 miliarde de euro în 10 ani însă este nevoie de realizarea normelor de aplicare a Legii energiilor regenerabile. Aceasta a fost promulgată în 2008 dar nu a avut acceptul Comisiei Europene iar acum discuţiile trenează deoarece Executivul comunitar crede că legea dă stimulente prea mari investitorilor.
Comasarea a 4 ministere şi două agenţii
O altă propunere vizează dezvoltarea cogenerării (producţie simultană de electricitate şi căldură). Potrivit proiectului, România este a treia piaţă din Europa în privinţa sistemelor centralizate de încălzire urbană, dar 96% din reţelele de termoficare urbane sunt învechite. România are aproximativ 30 de instalaţii de cogenerare funcţionale, amplasate în cele mai mari 30 oraşe din ţară, şi aproximativ 100 de reţele de termoficare. O astfel de schemă este deja în derulare, Agenţia Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) incluzând de la 1 aprilie o majorare de 4,5% în factura la energie pentru sprijinul unităţilor pe cogenerare. Aceasta a fost cauzată de introducerea în preţul final a unei scheme de sprijin pentru producătorii de energie care realizează centrale de cogenerare de mare eficienţă. România a autorizat 41 de proiecte de producţie a energiei electrice şI termice în centrale de înaltă eficienţă. Dintre acestea se găsesc proiecte ale Petrom, Complexului Energetic Craiova şI ELCEN Bucureşti. Schema de sprijin conţine subvenţii în valoare de 17,2 miliarde lei prin schema respectivă, care a fost aprobată recent de Comisia Europeană.
Francezii au mai propus comasarea nstituţiilor care au atribuţii de reglementare în domeniul energiei, respectiv ANRE şI ANRSC într-o singură entitate. De asemenea, se propune comasarea a patru ministere, nenumite, însă. "în locul celor patru ministere şi două autorităţi de reglementare cu atribuţii în domeniul energiei, ar fi nevoie de comasarea responsabilităţilor statului, pe de o parte, şi a autorităţilor de reglementare, pe de altă parte, într-o singură entitate tutelară şi o singură entitate de reglementare. Măsura este în conformitate cu normele europene", se arată în document.
Aici, reprezentanta ministerului Economiei, Anca Dobrica, a spus că autorităţile române au altă opinie.
O altă măsură este garantarea accesului transparent şi echitabil pentru operatorii de distribuţie la gazele din producţie internă. Trebuie notat că autorităţile nu mai furnizează gaze pentru industriile chimică (InterAgro, Azomureş) şI energetică (Elcen Bucureşti) din 1 decembrie 2010.
"Incredere” şi "viziune”
De asemenea, pentru a "câştiga încrederea investitorilor”, România trebuie să dezvolte o "viziune de durată şi transparentă”, care să includă surse de finanţare a investiţiilor, stabilitatea cadrului de reglementare în domeniu şi transparenţa relaţiilor între investitori.
Potrivit instituţiilor care au elaborat proiectul, aplicarea măsurilor va avea ca efect şi protejarea mediului înconjurător, crearea de locuri de muncă, atragerea de investiţii pe termen lung şi creşterea securităţii şi a independenţei energetice a României.
