x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Frauda alimentară, combătută cu o comisie inexistentă

0
Autor: Adrian Stoica 23 Mar 2017 - 17:30
Frauda alimentară, combătută cu o comisie inexistentă sergeyryzhov/Getty Images/iStockphoto Buyer man chooses chicken meat in a shop


Decizia autorităţilor de la Bucureşti de a constitui o comisie specială în vederea stabilirii unor posibile diferenţe de calitate a produselor alimentare comercializate tinde să devină doar praf  în ochii consumatorilor români. Deşi a trecut aproape o lună de zile de când ministrul Agriculturii Daea anunţa noua măsură, lucrurile sunt încremenite în proiect şi nimeni nu ştie cam ce are defăcut.

 

După ce Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia au cerut Comisiei Europene să adopte măsuri legislative care să acţioneze împotriva marilor companii alimentare care folosesc ingrediente de calitate inferioară în produsele destinate vânzării în statele din Europa Centrală și de Est, România a hotărât să se alăture şi ea acestui demers. Astfel, la spre sfârşitul lunii februarie s-a decis înfiinţarea unei comisii mixte formată din reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC).

 

Până în prezent reprezentanţii instituţiilor desemnate să compună această comisie s-au întâlnit doar de două ori, dar fără niciun efect. Practic, au fost mai mult întâlniri formale. „Nu s-a stabilit nici până acum un plan de acţiuni, o strategie. La cea de a doua şedinţă instituţiile implicate au fost reprezentate de oameni din eşalonul doi, mai mult consilieri. Ei nu aveau putere de decizie aşa că nu puteau stabili ceva concret”, conform unor surse apropiate Ministerului Agriculturii. Pentru informarea consumatorilor în legătură cu activitatea acestei comisii ar fi bine ca Ministerul Agriculturii să posteze pe site-ul instituţiei minuta celor două şedinţe.

 

Aşa se face că la această dată Ministerul Agriculturii nu are nimic de raportat Comisiei Europene în ceea ce priveşte frauda alimentară. Legislaţia europeană în acest domeniu este foarte clară, iar România nu are de făcut decât să o transpună în legislaţia internă. „ Trebuie stabilite nişte obiective clare şi pornind de la acestea trebuie văzut ce acte normative trebuie modificate, ce acte normative noi trebuie emise, astfel încât să atingem acele ţinte care ţin se siguranţa alimentară a României. Problema este dacă vrem într-adevăr vrem să facem asta”, potrivit surselor citate.

 

Punem carul înaintea cailor

 

Pentru eficienţa controalelor ANSVSA, ANPC şi Poliţi ar trebui să mergă în controale  pornind de la magazine. Prelevă probe, în baza unui plan tematic, ele ducându-se ulterior la un laborator acreditat, iar rezultatele se transpun într-un control la fabrica producătoare. La ora actuală majoritatea controalelor pornesc de la fabrică.” Suspectăm neconformităţi la un produs şi controlul se face la fabrică. De multe ori este muşamalizat. Dacă s-ar porni de la finalul lanţului, ar exista proba neconformă, iar producătorul, cu complicitatea inspectorilor nu ar mai putea aranja rezultatele”, mai susţin aceleaşi surse.

 

 

Haosul întreţinut, atentat la sănătatea românilor

-România nu mai are stasuri naţionale de calitate pentru produsele alimentare, ele fiind înlocuite, la presiunea marilor jucători din piaţă, cu stasuri de firmă;

-În lipsa laboratoarele specializate la noi se fac doar analize microbiologice şi fizico-chimice, dar cea a conformităţii produsului din punct de vedere calitativ şi cantitativ nu se poate face;

-Înfiinţarea unei reţele naţionale de laboratoare, acreditate RENAR, ar costa circa 50 de milioane de euro, dar anul acesta fondurile au fost tăiate;

-Institutul de Igenă şi Sănătate Publică, care funcţionează în subordinea ANSVSA, este depăşit din punct de vedere al dotărilor tehnice şi nu îşi poate îndeplini sarcinile;

-Avem un sistem de reglementare a produselor pe lanțul agroalimentar deficitar/incomplet;

 

800 mil. euro se estimează că reprezintă anual frauda alimentară în România

 

Integritatea produselor alimentare este o condiție de bază pentru a asigura încrederea consumatorilor, aspect care are efecte directe asupra stimulării consumul intern și extern.  La nivel național nu există o definiție recunoscută și validată pentru integritatea produselor agroalimentare, raport privind Analiză privind integritatea alimentelor în România, Ministerul Agriculturii 2015  

 

“Frauda din sectorul alimentar este un termen colectiv folosit pentru a include înlocuirea, adăugarea, manipularea sau prezentarea eronată a alimentelor, a ingredientelor alimentelor sau a ambalajului alimentelor, realizate cu bună știință și în mod intenționat; sau declarații false sau care induc în eroare în legătură cu un produs în vederea obținerii unui câștig de natură economică” , potrivit Journal of Good Science, editat de către Departamentul pentru Agricultură al SUA

 

Consumatorii români nu sunt corect informaţi deoarece etichetele care indică ingredientele produsului nu furnizează mereu informații exacte astfel că ei nu știu cu exactitate ce consumă


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Companiile estimează creșteri salariale. Cu cât vor crește veniturile românilor

Companiile estimează creșteri salariale. Cu cât vor crește veniturile românilor
Companiile anticipează creşteri salariale de 5% pentru acest an şi 2022, cel mai mare avans fiind aşteptat în retail şi industria producătoare auto, angajatorii orientîndu-se către asigurări de...

Curățenia în spațiile de birouri și igiena personală au fost introduse în planurile de business

Curățenia în spațiile de birouri și igiena personală au fost introduse în planurile de business
Anul 2020 ne-a forțat o perspectiva nouă din care să privim sănătatea individuală și colectivă, subliniindu-i importanța atât pentru asigurarea predictibilității, productivității și competitivității la...

Tartorii McKinsey: compania-sectă din buricul economiei mondiale

Tartorii McKinsey: compania-sectă din buricul economiei mondiale
Galerie Foto Firma McKinsey „consiliază” 90 din cele 100 cele mai mari companii de pe lista revistei Fortune și zeci de guverne din varii locuri de pe mapamond. Noi recruți sunt selectați din rândurile bursierilor Rhodes...

Care sunt cele mai populare jocuri de noroc

Care sunt cele mai populare jocuri de noroc
Cazinourile fizice și online se bucură de un succes imens, iar industria jocurilor de noroc la nivel global are un avânt fără precedent. Oameni din toată lumea, cu ocupații diferite, din diverse straturi sociale...

Cazul City Insurance. Ce se va întâmpla cu cele 160.000 de dosare de daună

Cazul City Insurance. Ce se va întâmpla cu cele 160.000 de dosare de daună
Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) este în proces de preluare a celor 160.000 de dosare de daună ale City Insurance, spune Valentin Ionescu, director la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF),...

Preferințele Generației Z. Cât de importanți sunt banii pentru tinerii români

Preferințele Generației Z. Cât de importanți sunt banii pentru tinerii români
Generația Z face achiziții echilibrate, în online și offline, deoarece aproximativ 51% dintre tineri și-au propus să economisească iar 48% vor să câștige mai mulți bani în acest an, arată studiul...

Dezvoltarea sustenabilă: ce înseamnă și cum o putem integra în aspectele importante ale vieții

Dezvoltarea sustenabilă: ce înseamnă și cum o putem integra în aspectele importante ale vieții
Dacă ar fi să găsim o definiție a ceea ce înseamnă „dezvoltare sustenabilă”, unul dintre punctele de reper pe care ni le putem lua este raportul Brundtland din 1987 al Comisiei mondiale pentru mediu și...

Investigație de amploare pe piața de carte. Posibile ilegalități ale unor edituri cunoscute

Investigație de amploare pe piața de carte. Posibile ilegalități ale unor edituri cunoscute
Consiliul Concurenţei investighează un posibil comportament anticoncurenţial al unor societăți de pe piaţa furnizării de carte din România, scrie Ziarul Financiar. Companiile investigate sunt Editura...

Ce este procesul de overselling si cum il practica firmele de web hosting?

Ce este procesul de overselling si cum il practica firmele de web hosting?
Practica de overselling este utilizata frecvent de companiile de web hosting si presupune vanzarea de resurse care nu sunt disponibile pe server. Furnizorul de hosting se bazeaza pe faptul ca majoritatea site-urilor nu...

Creditul neguvernamental a crescut cu 1% în august 2021

Creditul neguvernamental a crescut cu 1% în august 2021
Creditul neguvernamental a crescut  cu 1% în august 2021,  faţă de iulie 2021, respectiv 0,8% în termeni reali, ajungând la 309,7 miliarde de lei, arată BNR. Creditul în lei...

Valoarea economică a industriei de jocuri din Macau scade ca urmare a coronavirusului

Valoarea economică a industriei de jocuri din Macau scade ca urmare a coronavirusului
Potrivit raportului al Inside Asian Gaming care citează infοrmații oficiale al Biroului de recensământ și statistici al enclavei, surplusul brut deținut de cele nouă entități licențiate să opereze o Fοrmă...

O regiune din România se află în topul lucrătorilor în transporturi din UE

O regiune din România se află în topul lucrătorilor în transporturi din UE
Regiunea Sud-Muntenia din România se află pe primul loc în UE la numărul de lucrători în transporturi, cu 65 de persoane la mia de locuitori. În blocul comunitar, erau 10,8 milioane de angajați în transporturi,...

„Șervețelul lui Laffer”: ban la ban trage și păduche la păduche

„Șervețelul lui Laffer”: ban la ban trage și păduche la păduche
Galerie Foto În 1979 a avut loc o revoluție financiară în fruntea căreia s-au aflat doi dintre cei mai puternici lideri ai lumii libere: Margaret Thatcher și Ronald Reagan. Ce-au hotărât ei atunci? Au rupt lanțurile legislat...
Serviciul de email marketing furnizat de