Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parlamentul estonian a aprobat o lege care impune separarea transportului de gaze naturale de furnizarea "aurului albastru", astfel incat statul baltic sa isi reduca dependenta de gigantul rus Gazprom.
Votul a fost 52-28 in favoarea legii, care poate forta compania AS Eesti Gaas sa isi vanda unitatea de transport pana in 2015, in caz contrar riscand o amenda sau chiar nationalizarea, scrie Bloomberg. Cel mai mare actionar al Eesti Gaas este Gazprom, cu 37%, in vreme ce E.ON AG din Germania detine 33,7%. Un alt pachet, de 17,7%, este detinut de Fortum Oyj, din Finlanda, in vreme ce Itera Latvija detine 10% din titluri. Eesti Gaas a cerut presedintelui tarii sa respinga legea ca fiind neconstitutionala.
Amenintarea europeana
Actiunea vine in contextul Pachetului III Energie, dezvoltat la nivelul Uniunii Europene, care cere separarea transportatorilor de electricitate si gaze naturale de unitatile de productie si distributie. Presa a scris ca Estonia doreste ca Elering, operatorul sistemului de transport al electricitatii din tara, sa cumpere transmisia de gaze.
Comisarul European pentru energie, Guenther Oettinger, a trimis luna trecuta o scrisoare ministrului estonian al Economiei, Juhan Parts, in care isi declara sprijinul pentru actiunea Estoniei. Tot el avertizeaza insa ca investitorii trebuie sa primeasca un pret corect pentru reteaua de transmisie. Consiliul Concurentei din acest stat a evaluat conductele la 120 de milioane de euro, insa actionarii spun ca aceasta valoreaza "semnificativ" mai mult.
In Lituania, compania de gaze Lietuvos Dujos AB a agreat luna trecuta separarea sistemului de transport al gazelor de operatiunile de vanzari, ca parte a programului UE de crestere a competitiei. Gazprom, care este actionar si la aceasta, a amenintat Guvernul lituanian cu un proces la instantele internationale.
Statele baltice incearca sa-si scada dependenta de Gazprom, singurul lor furnizor, cu ajutor european. Lituania, Letonia si Estonia spera sa primeasca un ajutor pentru realizarea unui terminal de gaze naturale lichefiate. Cele trei state spun ca sunt taxate mai mult decat cele din vestul Europei si nici nu pot pune baza ca Rusia nu le va opri furnizarea.
Rusia se opune
In noiembrie 2011, Sergei Shmatko, ministrul rus al Energiei, declara ca Rusia analizeaza oportunitatea de a ataca legal regulile celui de-al treilea pachet din energie votat de Uniunea Europeana. Adoptat in 2009, al Treilea Pachet pentru pietele de Electricitate si Gaze tinteste separarea productiei si furnizarii de retelele de transport.
Cel mai important pentru rusi este ca impune ca firmele ruse care opereaza in UE sa se supuna separarii intre productie si transport, ceea ce inseamna ca monopolul Gazprom ar trebui spart in doua: o bucata care sa controleze productia si vastele zacaminte siberiene si inca una care sa administreze reteaua de transport. Premierul rus Vlamidir Putin declara in luna octombrie, intr-un interviu televizat, ca acest pachet legislativ este gandit special sa reduca pretul gazelor importate de UE din Rusia.
Rusia se mai opune si realizarii conductei Transcaspice, care ar transporta gaze naturale din Turkmenistan in Azerbaidjan. Prin aceasta s-ar ocoli atat Rusia, cat si Iranul – izolat din cauza programului sau nuclear. Aceasta conducta ar fi realizat necesarul de gaze pentru ca gazoductul Nabucco sa functioneze. Acesta ar urma sa porneasca din Turcia si sa transporte gazul caspic pana in Austria, la Baumgartden.
Precedentul bulgaresc
Rusia nu se simte deloc bine nici in Bulgaria. Vecinii de la sud de Dunare au renuntat deja la oleoductul Burgas-Alexandropolis si la centrala nucleara de la Belene. Acum nu mai e sigur nici gazoductul South Stream, pe care Gazprom vrea sa il faca pe sub Marea Neagra. Rusii au oferit deja o reducere cu 11% a pretului la gazele furnizate Bulgariei, insa au impus drept conditie scaderea tarifelor de transport pentru South Stream. Or, bulgarii vor sa faca mai multi bani din tranzitul gazelor. Bratul nordic al South Stream trece prin Serbia, Ungaria si Austria. Cel sudic urmeaza sa traverseze Grecia, Marea Mediterana, pana in Italia.
Bulgarii forteaza acum Gazprom sa ia in calcul un traseu prin Romania, varianta mult mai scumpa.
