Din stenograme reiese că Putin considera Ucraina un stat „creat artificial” și manifesta o profundă nostalgie față de destrămarea URSS, cu mult înainte de declanșarea conflictului actual.
Arhivele au fost făcute publice pe 22 decembrie de organizația National Security Archive, după câștigarea unui proces bazat pe legislația privind libertatea de informare. Ele oferă o perspectivă rară asupra relației dintre cei doi lideri și asupra evoluției treptate a poziției Rusiei față de Occident, scrie stiripesurse.ro.
De la alianță strategică la ruptură diplomatică
La începutul anilor 2000, Putin și Bush aveau o relație surprinzător de apropiată. După atentatele din 11 septembrie 2001, cei doi lideri împărtășeau o agendă comună centrată pe lupta împotriva terorismului: Bush împotriva Al-Qaeda, Putin în Cecenia. În acest context, Bush ajungea să afirme despre liderul rus că este „genul de om pe care l-ar vrea alături în tranșee”.
Această apropiere s-a erodat însă treptat. Spre finalul mandatului lui Bush, Putin a devenit tot mai critic față de politica externă a SUA, condamnând invazia Irakului și extinderea NATO spre est. Discursul său de la Conferința de Securitate de la München din 2007 a marcat public această schimbare de ton.
Într-o teleconferință din 2008, Bush recunoștea că Putin „poate fi extrem de dur și eficient” atunci când își dorește, încercând totodată să tempereze tensiunile înaintea summitului NATO de la București.
Nostalgia pentru URSS și interpretarea destrămării sale
În mai multe discuții private, Putin și-a exprimat frustrarea față de prăbușirea Uniunii Sovietice. Într-o stenogramă din 16 iunie 2001, rezultată dintr-o întâlnire restrânsă cu Bush, liderul rus oferea propria sa „lecție de istorie” despre destrămarea URSS.
Putin susținea că Moscova ar fi cedat „din bunăvoință” teritorii vaste, inclusiv Ucraina, Kazahstanul și regiuni din Caucaz, descriind acest proces ca fiind „de neimaginat”. Istoricii și analiștii contrazic însă această interpretare, subliniind că destrămarea URSS a fost rezultatul unui cumul de crize economice, tensiuni sociale și reforme politice eșuate, nu un act voluntar al conducerii sovietice.
Ucraina, „stat artificial” și linie roșie pentru Kremlin
Ruptura definitivă dintre Bush și Putin devine evidentă în 2008, la întâlnirea de la Soci, desfășurată după summitul NATO de la București, unde Statele Unite au susținut deschis perspectiva aderării Ucrainei și Georgiei la Alianță.
În acest context, Putin avertizează fără echivoc că extinderea NATO în Ucraina ar genera o confruntare de lungă durată între Rusia și Occident. El vorbește despre sprijinirea forțelor „antinatoiste” din interiorul Ucrainei și despre intenția Moscovei de a crea dificultăți permanente dacă extinderea va continua.
În aceeași linie, liderul rus califică Ucraina drept un stat artificial, fragmentat din punct de vedere identitar, afirmând că o parte semnificativă a populației ar percepe NATO ca pe o amenințare.
Declarații care prefigurau conflictul
Stenogramele includ și schimburi de replici revelatoare despre securitatea globală și echilibrul nuclear. Într-o conversație din 2008, Putin avertiza că o rachetă lansată din nordul Europei ar putea ajunge la Moscova în șase minute, subliniind riscul escaladării rapide. Bush răspundea sec: „Înțeleg”.
Privite retrospectiv, aceste documente arată că retorica și viziunea care au stat la baza agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei erau prezente în discursul lui Vladimir Putin cu mult înainte de 2014 sau 2022. Stenogramele oferă astfel o piesă esențială pentru înțelegerea modului în care Kremlinul a privit Ucraina nu ca pe un stat suveran, ci ca pe o problemă istorică nerezolvată.


