Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Citigroup, cândva cea mai mare bancă din lume, a primit un ajutor de 306 miliarde de dolari din partea guvernului american, constând în garanţii pentru ipotecile toxice şi pentru derivativele periculoase, după ce titlurile băncii au scăzut cu 83% de la începutul anului.
Banca va mai primi alţi 20 de miliarde de dolari drept injecţie de lichiditate de la Trezoreria americană, în plus faţă de cei 25 de miliarde de dolari primiţi prin Planul de Salvare. În schimbul banilor şi garanţiilor, guvernul va primi 27 de miliarde de acţiuni preferenţiale care vor da un dividend de 8%.Decizia a venit după ce titlurile băncii au scăzut săptămâna trecută de la 8 dolari pe o acţiune la 3,77 dolari, evaporând 26 de miliarde de dolari din capitalizarea bursieră a băncii. Banca a raportat pierderi nete de 20 de miliarde de dolari în ultimele 4 trimestre. Citigroup are active de 2 trilioane de dolari şi operaţiuni în mai mult de 100 de ţări, spre deosebire de 639 de miliarde avute de Lehman Brothers. “Dacă ar fi lăsat Citigroup să intre în faliment, ar fi fost dezastruos”, a spus Nader Naeimi, strateg al companiei AMP Capital Investors din Sydney.
CONDIŢII VITREGE
De asemenea, guvernul are opţiunea de a cumpăra 254 de
milioane de acţiuni ale băncii la 10,61 dolari bucata, permiţând plătitorilor
de taxe să aibă profit în cazul în care acţiunile cresc.
De asemenea, banca va plăti dividende de doar un cent pe acţiune în următorii trei ani, în scădere faţă de 16 cenţi pe acţiune în cel mai recent trimestru. Autorităţile vor avea un cuvânt greu de spus şi în privinţa banilor pe care îi vor primi executivii grupului.
Spre deosebire de salvările Fannie Mae, Freddie Mac şi AIG, nu se vor realiza schimbări la nivelul conducerii, astfel că directorul Vikram Pandit îşi va continua activitatea. Pandit a anunţat săptămâna trecută că vrea să economisească 2 miliarde de dolari trimestrial prin vânzarea unor active şi reducerea numărului de angajaţi cu 52.000. Ca semn de încredere în evoluţia viitoare a băncii, el şi alţi trei top directori au cumpărat săptămâna trecută 1,3 milioane de acţiuni. De asemenea, prinţul saudit Alwaleed bin Talal, unul dintre cei mai mari investitori ai băncii, a spus că îşi va mări participaţia de la 4% la 5%. Analiştii spun, însă, că banca va fi în continuare vulnerabilă la obligaţiunile şi derivativele din afara SUA, deoarece garanţiile guvernamentale se aplică doar pentru active de pe teritoriul american.
FLĂMÂNZI DUPĂ BANI
Dar Citigroup nu este singura cu probleme, un raport al
Institutului Naţional de Studii Economice şi Sociale din Marea Britanie arătând
că marile bănci britanice au nevoie de noi ajutoare de 110 miliarde de lire
sterline (164 de miliarde de dolari) de la guvern pentru a relua procesul de
creditare, de trei ori mai mult faţă de cele 37 de miliarde de lire sterline
folosite de britanici pentru injecţii de capital. Barclays a anunţat şi ea că a
primit acordul acţionarilor de a realiza majorarea de capital cu 10,5 miliarde
de dolari fără a ceda controlul asupra acordării de dividende şi a creditării.
Bursele au reacţionat puternic la salvarea Citigroup, cea de la Londra fiind pe plus cu 9,84%, cea de la Paris cu 10,1% iar cea din Frankfurth cu 10,34%.
Citește pe Antena3.ro
DE LA OBAMA:700 de miliarde de dolari pentru consum
Încă 700 de miliarde de dolari vor fi folosite de către autorităţile americane pentru a îndeplini promisiunea făcută de preşedintele-ales Barack Obama de a crea 2,5 milioane de locuri de muncă până în 2011.
Austan Goolsbee, un purtător de cuvânt al lui Obama pe probleme economice, a precizat că programul de stimulare al acestuia va costa mai mult de 175 de miliarde de dolari, cum anunţase Obama în campanie. Goolsbee a spus că actuala criză economică este cea mai mare din ultimii 75 de ani. Democraţii vor adoptarea programului în Congres în ianuarie, după ce Barack Obama preia frâiele Americii la 20 ianuarie. Conform planului, se vor face investiţii în proiecte publice de infrastructură, unde se va da de lucru oamenilor la reconstrucţia de drumuri şi poduri şi modernizând şcolile şi stimulând producţia de automobile ce consumă puţin. De asemenea, în sectorul energetic unde se vor investi bani pentru surse alternative de energie, pentru a elibera ţara de dependenţa de petrolul străin şi să permită economiei să rămână competitivă.
Costurile pachetului economic au crescut dramatic din cauza înrăutăţirii situaţiei economice şi a faptului că nu există putere de cumpărare în economie. Economiştii cereau în urmă cu câteva luni 150 de miliarde de dolari pentru a stimula consumul, însă acum propun 500 de miliarde. Adăugând reducerile de taxe, care totalizează 200 de miliarde de dolari, costurile ar ajunge la 700 de miliarde de dolari.
- Daniel Ionaşcu
