Banca Naţională a României (BNR) va analiza normele de creditare în ianuarie pentru a putea să le adapteze la realităţile pieţei.
Va trebui să vedem cât din reducerea creditării este datorată crizei financiare şi cât normelor noastre, a declarat Florin Georgescu, prim viceguvernatorul BNR. El a mai spus că luna octombrie nu este relevantă, pentru că mai bine de 20 de zile băncile au lucrat după vechile norme şi tot nu am prea au dat credite. "După Anul Nou vom vedea şi care este nivelul intermedierei financiare în PIB şi atunci vom putea trage o concluzie reală", a mai spus Georgescu la seminarul EU-COFILE, organizat de Alpha Bank, BNR şi ARB.
Oficialul băncii centrale s-a arătat reticent în a comenta criticile bancherilor, dar a afirmat că reducerea creditării înregistrată în luna octombrie nu a fost cauzată de noile norme, avizate, în general, de banca centrală după jumătatea lunii. În proporţie de aproximativ 90%, băncile au lucrat în octombrie pe baza vechiului regulament, iar încetinirea creditării a fost cauzată de lipsa lichidităţii din bănci şi reticenţa acestora de a finanţa. "Este uşor să spui că nu mă lasă doctorul să mănânc, dar poate tu nu ai bani în buzunar să mănânci", a afirmat Georgescu.
Soldul creditelor acordate firmelor şi populaţiei a scăzut în octombrie cu 0,6% (1,6% în termeni reali), influenţat în principal de aprecierea monedei naţionale la final de perioadă, ceea ce a dus la o scădere a valorii împrumuturilor în valută.
REZERVE
BNR nu va lua o decizie de reducere a rezervei minime obligatorie până la 6 ianuarie 2009, când va avea loc şedinţa Consiliului de Administraţie. "Deocamdată doar am introdus 2 miliarde de lei prin micşorarea rezervelor minime constituite de bănci pentru depozitele în lei de la 20% la 18%", a declarat Florin Georgescu. El a mai precizat că BNR aşteaptă să vadă "ce vor face băncile cu această lichiditate, să vedem ce decizie vor lua cu politica de depozite, cu ritmul de atragere de fonduri de la băncile mamă".
Preşedintele ARB, Radu Gheţea, a declarat săptămâna trecută că băncile comerciale vor solicita BNR să modifice regulamentul privind creditarea populaţiei, întrucât noile condiţii au blocat împrumuturile ipotecare. El a precizat că după aplicarea testelor de stres a noului algoritm, foarte puţini clienţi se mai pot califica. Potrivit noului regulament al BNR, băncile calculează gradul de îndatorare la creditele acordate populaţiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc, în anul anterior, şi nu doar în funcţie de adeverinţa de salariu sau alte documente. Fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de îndatorare se face diferenţiat pe categorii de clientelă, pe destinaţia creditului (credit de consum sau ipotecar), pe tipul creditului (defalcat în funcţie de moneda de exprimare sau de indexare), de tipul de dobândă, respectiv fixă sau variabilă, şi comportamentul clientului în legătură cu onorarea serviciului datoriei determinat de calitatea garanţiei.
La determinarea gradului de îndatorare vor fi luate în considerare riscul valutar, riscul de rată a dobânzii, precum şi posibilitatea de majorare a costului creditului provenind din comisioane şi alte cheltuieli din administrare prevăzute în contract. Anterior, băncile cu norme proprii de creditare aplicau un grad maxim de îndatorare de 70% la veniturile nete, prin scăderea unor cheltuieli minime din totalul câştigurilor clientului sau a familiei acestuia. Aplicarea tuturor coeficienţilor de risc va micşora nivelul maxim admis, dar din simulări a rezultat un grad de îndatorare peste 35%, cât vor aplica instituţiile de credit fără norme avizate.
Sistemul bancar
Unele bănci mici au devenit foarte dinamice în ultimul an, iar primele cinci bănci din sistem concentrează acum 55% din activele bancare, faţă de 58% anul trecut. "Totalul activelor bancare este de 79,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 59% din PIB, în creştere cu 5% faţă de septembrie 2007", a spus Georgescu. Şi bilanţul agreagat este mai mare cu 30% în septembrie 2008, faţă de perioada similară a anului trecut. "Asta se datorează şi faptului că patru bănci din sistem au vândut participaţiile deţinute la ASIBAN.Profitul brut este de 3.626 miliarde de lei, faţă, în creştere faţă de anul trecut", a declarat Georgescu.
Citește pe Antena3.ro