În 50 de ani: Statul, fără bani de pensii

Îmbătrânirea populaţiei va pune presiune şi mai puternică asupra sistemului public de pensii care în 50 de ani va rămâne fără bani pentru plata pensiilor.

Actuala criză demografică va duce la triplarea ratei medie de dependenţă din România, adică a raportul dintre pensionari şi populaţia aptă de muncă, făcând ca presiunea asupra sistemelor publice de pensii să devină insuportabilă, potrivit unor rapoarte ale Parlamentului European şi Eurostat. România se numără printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE. Anul trecut, bugetul pensiilor a fost de 8% din PIB (39 de miliarde de lei) cât bugetul pentru educaţie şi sănătate la un loc.

TOT MAI MULŢI BĂTRÂNI
Rata medie de dependenţă, estimată anul acesta la 23%, aliniată cu media europeană, va ajunge peste 50 de ani la 65,3% dacă nu se vor lua măsuri. Astfel că, în 2060, populaţia de peste 65 de ani urmează să reprezinte 35% din totalul populaţiei, faţă de 15% cât a reprezentat în 2008. Şi nici atunci statul nu a avut o sarcină uşoară cu plata pensiilor.

Pentru comparaţie, în 1990, rata medie de dependenţă în România a fost de 15,75%, la 2,41 milioane de bătrâni peste 65 de ani şi 15,32 milioane de populaţie aptă de muncă, cu vârste între 15 şi 64 de ani. În 2006, potrivit calculelor bazate pe datele furnizate de INS, rata medie de dependenţă ajunsese deja la 21,17%. Numărul de bătrâni peste 65 de ani urcase la 3,18 milioane, iar cel al populaţiei apte de muncă scăzuse la 15,06 milioane.

CRIZA PENSIILOR MAI TARE CA CEA FINANCIARĂ
Doar o dublare a ratei medie de dependenţă este suficientă să dea peste cap sistemele publice de pensii din 2060, potrivit raportului Parlamentului European. Astfel că, dacă de efectele crizei economice s-ar putea scăpa în următorii 10 ani, de efectele crizei demografice oamenii nu vor scăpa nici măcar după anul 2060. "În timp ce efectele actualei crize sunt semnificative, ele vor părea minuscule prin comparaţie cu impactul îmbătrânirii populaţiei, care va fi de circa 10 ori mai mare şi va lovi cu gravităţi diferite statele europene.

De aceea, reformarea sistemelor de pensii este o necesitate. Unele reforme au fost însă stopate sau chiar întoarse de pe traseu în unele state membre UE, dar aceste decizii vor avea efecte adverse devastatoare, pentru că fac reformele necesare din viitor cu atât mai costisitoare şi dificil de realizat", afirmă experţii Uniunii Europene.

Din raportul de Sustenabilitate realizat de Comisia Europeană reiese tot faptul că impactul bugetar al îmbătrânirii populaţiei va depăşi de câteva ori costul total al actualei crize financiare şi economice. Astfel că şi cheltuielile publice cu pensiile de stat vor creşte în medie, la nivelul întregii Uniuni Europene, de la 10,2% din PIB (în 2010), la 12,5% (în 2060), pe fondul reducerii natalităţii, îmbătrânirii şi reducerii populaţiei.