x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Investiţii pentru salvarea termoficării

0
13 Noi 2009 - 00:00
Investiţii pentru salvarea termoficării Christian Silva/Jurnalul Naţional


Privatizarea centralelor care asigură căldura în marile oraşe şi construcţia de noi facilităţi pe biomasă sunt singurele soluţii în stare să scoată sistemul românesc de termoficare din colaps.



Sistemele centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice ar trebui privatizate sau trecute în sistem public-privat pentru a se putea atrage investiţiile necesare, astfel încât sectorul să nu intre în faliment, potrivit unei analize Jurnalul Naţional.

"În trei ani preţurile vor creşte cu 300% pentru că nu se vor mai da subvenţii", susţine Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România.
Ineficienţa sistemelor centralizate de termoficare din ţara noastră înghite anual 400 milioane de euro din subvenţii, consideră şi prof. univ. Aureliu Leca, şeful Catedrei UNESCO Energie-Mediu din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti.

"Trebuie dezvoltate centralele pe cogenerare, pentru că indiferent ce măsuri vom lua, energia se va scumpi din cauza resurselor limitate. Apoi trebuie folosite energiile alternative şi montarea de contoare individuale", ne-a precizat şi dipl. Lucian Feodorov, directorul executiv al Asociaţiei Naţionale a Prestatarilor de Servicii de Contorizare şi Calcul al Utilităţilor (ANPSC).

SCUMPIRI ŞI PIERDERI
"România va trebui să renunţe în 2012 la subvenţionarea energiei termice. Costurile încălzirii unui apartament vor exploda peste numai trei ani şi vor deveni insuportabile pentru o bună parte din cele şapte milioane de oameni care locuiesc în cele peste 83.000 de blocuri de locuinţe. Pierderile energetice ale acestor clădiri sunt de 40%-50% din căldura consumată, iar reabilitarea lor termică este singura soluţie economică. Astăzi, la nivelul întregii ţări, sunt modernizate energetic doar circa 100 de astfel de blocuri", scrie Aureliu Leca într-o scrisoare deschisă adresată candidaţilor la preşedinţia României.

Opaina consideră că sistemul este atât de afectat şi de paralizat, încât trebuie schimbat radical. "Trebuie un alt sistem, ca-n lumea civilizată. Noile centrale electro-termice (CET) sau sistemele de distribuţie pot fi şi private şi de stat, cine are interesul corect, acela să facă. Soluţiile diferă în funcţie de fiecare regiune: să nu fie scump transportul, de exemplu nu poţi face o centrală pe biomasă în Bucureşti şi să transporţi lemnul de la Suceava. Altele pot arde deşeuri menajere. Indiferent de problemă, acest sistem nu o poate rezolva, trebuie alt management".

SITUAŢIE CRITICĂ
Cât de gravă e situaţia? Foarte problematică, potrivit experţilor. "Situaţia e atât de critică, încât nu se poate altfel. E ca la tren, ori schimbă macazul spre dreapta, ori ajungem în prăpastie. De exemplu, numai anul trecut au fost explozii de două ori mai multe decât în 2007 în reţeaua de transport a energiei termice din Bucureşti. Iar pentru acest an se întrevede încă o dublare", spune Opaina. "În 20 de ani, sectorul energiei termice, adică furnizarea de apă caldă şi căldură, a fost abandonat la propriu. Încercarea de a transfera sectorul la autorităţile locale a oferit o şansă primăriilor ca-n Occident, unde primăriile şi-au ţinut pachetul majoritar. La noi doar câteva au reuşit: Ploieşti, Buzău, Cluj, Craiova, dar acestea sunt doar exemple sporadice", consideră şi Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor.

PLOIEŞTI, EXEMPLUL DE URMAT
Prof. univ. Aureliu Leca crede că trebuie urmat exemplul oraşului Ploieşti, prin încredinţarea gestiunii centralelor de producţie şi a reţelelor termice către societăţi specializate, sistemul de delegare a serviciului public permiţând creşterea eficienţei energetice a instalaţiilor şi, astfel, scăderea costurilor energiei termice. "Ploieştiul este primul şi, deocamdată, singurul oraş mare din România în care autorităţile locale s-au asociat cu o companie privată, căreia i-au delegat gestiunea sistemului de termoficare urbană (acest operator privat gestionează sistemul integrat de termoficare: centrala de producţie în cogenerare de la Brazi, reţelele de transport, punctele termice şi reţelele de distribuţie din Ploieşti).




Începând cu anul 2004, societatea respectivă (Dalkia - n.r.) a investit 15 milioane de euro în modernizarea instalaţiilor. Consecinţa: tariful la gigacalorie pentru populaţie este cel mai scăzut din România, iar sistemul este cu 40% mai ieftin decât încălzirea individuală cu centrale de apartament cu gaze naturale. În plus, municipalitatea Ploieşti a economisit, mulţumită acestui sistem, 9 milioane de euro din subvenţii pe care nu le-a mai plătit. În acest timp braşovenii sau sucevenii, de exemplu, plătesc cu 100 de lei mai mult în fiecare lună pentru un serviciu mai slab şi un confort redus în locuinţe", spune prof. Leca.

El mai menţionează că România dispune de instalaţii de cogenerare ale căror avantaje nu sunt deloc puse în valoare, iar unităţile de cogenerare, care produc simultan energie termică şi electricitate, permit economisirea de energii fosile, mulţumită unui randament energetic de ordinul a 75%-80%, şi scăderea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. "Ar trebui parteneriate public-private pentru centrale în cogenerare pe gaze naturale, inclusiv prin introducerea Romgaz. Astfel se creează suport şi pentru legarea la sistem a energiei eoliene", spune şi Iancu.

"Ţara noastră dispune astăzi de un important potenţial de biomasă neutilizat. Biomasa înseamnă o energie regenerabilă mai ieftină, şi curată. Folosirea biomasei drept combustibil pentru sistemele centralizate de termoficare va reduce şi dependenţa energetică a ţării de importurile de combustibili", precizează Leca, amintind de faptul că în 2020, România are de îndeplinit o ţintă de 20% de energie regenerabilă din total.

"În funcţie de studiile făcute pe fiecare oraş putem implementa strategia aleasă. Nu se poate da o soluţie generală. Privatizarea în sine nu aduce nimic nou, aceste instalaţii au nevoie de fonduri", atenţionează, însă, şi Lucian Feodorov.

MILIARDE DE EURO NECESARE
La data de 29 mai, premierul Emil Boc declara că modernizarea centralelor termice din România necesită investiţii de "câteva miliarde de euro", iar finanţarea ar putea fi asigurată printr-un împrumut contractat de stat. Însă mai multe probleme trebuie rezolvate. "Statul nu plăteşte la timp subvenţiile, ceea ce obligă companiile să se împrumute. ELCEN (Electrocentrale Bucureşti - n.r.) plăteşte 40 de milioane de euro numai dobânzi. De banii aceştia putea realiza trei centrale de cartier pentru a conecta zone noi din Bucureşti.

De asemenea, mai este o problemă la reglementator, deoarece energia termică este discriminată faţă de cea electrică când e vorba despre cogenerare", a completat Iancu. "În plus, ar trebui respectate principiile din Legea 325/2006 a energiei termice - respectiv un bloc, o sursă de căldură - nu ca acum când e un haos, cu oameni şi la sistemul centralizat şi cu centrale de apartament", potrivit lui Feodorov.

Conform datelor de pe site-ul Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), la 30 septembrie existau în România 1.627.019 apartamente racordate la sistemul centralizat de încălzire, din care 569.972 numai în Bucureşti.
Citeşte mai multe despre:   energie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Candidații la angajări acceptă și salarii mai mici

Candidații la angajări acceptă și salarii mai mici
Piaţa muncii s-a schimbat complet în ultimul an, iar candidaţii încep să facă anumite concesii atunci când vor să se angajeze, cum ar fi să accepte salarii mai mici sau posturi inferioare, potrivit unui studiu...

Vinuri: suntem în top la producție, nu și la exporturi

Vinuri: suntem în top la producție, nu și la exporturi
România ocupă locul 3 în Uniunea Europeană și locul 13 mondial la producția de vinuri, însă nu apare între primele 15 țări exportatoare, arată estimările Organizației Internaționale a Vinului (OIV) pe...

Adrian Oros: Mulţi fermieri lucrează ilegal suprafeţele altor proprietari, iar plata pentru arendă nu e la vedere

Adrian Oros: Mulţi fermieri lucrează ilegal suprafeţele altor proprietari, iar plata pentru arendă nu e la vedere
Mulți fermieri lucrează ilegal suprafețele altor proprietari de terenuri Agricole, proprietari care încasează subvențiile agricole, iar plata pentru arendă nu este trecută la vedere în contractele de arendă, a...

Florin Cîțu despre inflație și dobânzi. Ce se va întâmpla cu economia

Florin Cîțu despre inflație și dobânzi. Ce se va întâmpla cu economia
Inflația nu va crește iar dobânzile vor scădea în perioada următoare. Totodată, România nu va mai reveni la o blocare masivă a populației în case iar economia nu se va închide, potriviit ministrului...

România, printre statele UE cu cel mai mic procent din PIB al taxelor și impozitelor

România, printre statele UE cu cel mai mic procent din PIB al taxelor și impozitelor
Taxele și impozitele reprezentau 41,1% din PIB în 2019, în statele din UE, mai reduse decât în anul precedent, când s-au situat la 41,2%, arată Eurostat. Cel mai scăzut procent a fost în Irlanda -...

Profitul celei mai mari companii româneaști de petrol se prăbușește

Profitul celei mai mari companii româneaști de petrol se prăbușește
Compania OMV Petrom a înregistrat un profit net cu 70% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 826 de milioane de lei. Veniturile din vânzări au scăzut cu 17%, până la 15,1 miliarde...

Weekendul schimbărilor. Reguli noi din 1 noiembrie

Weekendul schimbărilor. Reguli noi din 1 noiembrie
În zilele acestui sfârșit de săptămână (31 octombrie - 1 noiembrie) se vor „alinia” mai multe termene stabilite anterior ca date de intrare în vigoare a unor reglementări noi. Principalele schimbări vor...

MFP: Tratamentul anti-Covid a dublat deficitul

MFP: Tratamentul anti-Covid a dublat deficitul
Guvernul ne spune că sumele „lăsate în economie” pentru combaterea crizei au generat mai mult de jumătate din deficitul bugetar. Mediul de afaceri nu dă semne însă că ar fi beneficiat de mare ajutor,...

Cercetătorii și specialiștii sunt așteptați la primul târg de invenții și inovații din domeniul alimentar

Cercetătorii și specialiștii sunt așteptați la primul târg de invenții și inovații din domeniul alimentar
La sfârșitul lunii noiembrie va avea loc primul târg de invenții și inovații din domeniul alimentar din România, INOVALIMENT. Evenimentul se va desfășura online, în perioada 23-27 noiembrie 2020, și este...

Investițiile străine se prăbușesc

Investițiile străine se prăbușesc
Investiţiile străine directe la nivel global vor scădea cu 40% în 2020, pe fondul temerilor privind o recesiune profundă, estimează Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD). În primul...

Cîțu: Deficit peste 6% la nouă luni

Cîțu: Deficit peste 6% la nouă luni
Deficitul bugetar pe primele nouă luni din 2020 este de 67,27 miliarde de lei, sau 6,36% din Produsul Intern Brut (PIB), a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu. Potrivit acestuia, țara noastră...

Conform noii directive europene, statele membre trebuie să anunţe Comisia Europeană cu privire la orice proiect de lege ce conţine reglementări tehnice

Conform noii directive europene, statele membre trebuie să anunţe Comisia Europeană cu privire la orice proiect de lege ce conţine reglementări tehnice
Directiva (EU) 2015/1535 prin care statele membre trebuie să anunţe Comisia cu privire la orice proiect de lege ce conţine reglementări tehnice, înainte de adoptarea acestuia, îşi propune să prevină crearea de...

Schimbări rele pe piața muncii. Angajații acceptă condiții sub nivelul lor

Schimbări rele pe piața muncii. Angajații acceptă condiții sub nivelul lor
Pandemia de coronavirus aduce schimbări majore pe piața muncii din România. Persoanele care și-au căutat un loc de muncă, începând din luna martie, au fost de acord să lucreze în posturi inferioare...

Industria, motorul economiei românești

Industria, motorul economiei românești
Industria reprezintă în România 24,1% din valoarea adăugată, țara noastră fiind printre statele UE unde această ramură a economiei este cea mai dezvoltată.  În funcție de producția generată,...
Serviciul de email marketing furnizat de