Kazahstanul verifică afacerea cu Patriciu

Tranzacţia KazMunaiGaz - Rompetrol ar putea lua o întorsătură neaşteptată la doi ani după perfectare, după ce autorităţile din Kazahstan au demarat investigaţii asupra tuturor contractelor semnate de companiile de stat.

Autorităţile vor verifica tranzacţia efectuată între KazMunaiGaz şi Dinu Patriciu la cumpărarea a 75% din Rompetrol, în cadrul unei investigaţii mai largi, făcută la toate companiile statului kazah, în care s-au semnalat fapte grave de corupţie care au perturbat economia acestei ţări, transmite AFP.

Afacerea a fost perfectată în 2007, când compania Rompetrol Holding, deţinută de Patriciu şi înregistrată în Elveţia, a vândut către KazMunaiGaz 75% din acţiunile The Rompetrol Group înregistrată în Olanda. Aceasta ar fi fost evaluată la 3,6 miliarde de dolari. Astfel, cele 75% din titluri ar fi valorat 2,7 miliarde de dolari.

În toamna anului trecut, KazMunaiGaz a revenit şi a precizat că a plătit 1,6 miliarde de dolari pentru acţiunile la Rompetrol achiziţionate. Din această sumă, lui Patriciu i-au revenit 1,2 miliarde de dolari, sumă care l-a propulsat pe afaceristul petrolului în topul celor mai bogaţi români.

DOSARUL ROMPETROL
În România, Dinu Patriciu are de înfruntat un alt proces. În privinţa creanţei Libia, Patriciu e acuzat că a prejudiciat statul român cu 85 de milioane de dolari din recuperarea necuvenită a creanţei Libia. De asemenea, prin manipularea pieţei de capital s-ar fi realizat un prejudiciu de şapte milioane de dolari, conform procurorilor. Următorul termen al procesului este 24 iunie. În dosarul Rompetrol, Patriciu este acuzat de delapidare, înşelăciune, spălare de bani şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a fost sesizată în mai multe rânduri de manipulările cu acţiuni pe bursă, manipulări făcute de grupul de interese asociat Rompetrol.

SCANDALUL KAZAH
Samruk-Kazyna, fondul suveran al Kazahstanului care controlează marile companii de stat, a anunţat că primele investigaţii se desfăşoară asupra KazMunaiGaz, cea mai mare companie a ţării care are contracte cu Eni, Total, Chevron, dar şi asupra companiei de căi ferate Kazahstan Temir Joli, care a mai fost în centrul unor scandaluri de corupţie.

KNB, serviciul secret al statului, l-a acuzat în această săptămână pe Mukhtar Dzakishev, fost şef al companiei de stat din domeniul uraniului, Kaztomprom, că a băgat în buzunar bani din tranzacţii cu mine de uraniu, într-un scandal de zeci de miliarde de dolari.
Dzakishev a negat acuzaţiile şi a precizat că toate tranzacţiile din domeniu erau avizate de statul kazah.




"În urma infracţiunilor comise de vechea conducere a Kazatomprom, conducerea Fondului a decis să înceapă verificări în toate filialele sale", a indicat Samruk-Kazyna, care a precizat că doreşte să apere interesul statului. Dzakishev este acuzat că a organizat o reţea de societăţi offshore prin care a ajuns să controleze 60% din depozitele de uraniu ale ţării, cu 200.000 de tone de uraniu. Anul trecut, în Kazahstan s-au extras 8.500 de tone de uraniu, dar autorităţile plănuiesc să extragă 11.900 de tone în 2010.

Societatea canadiană Uranium One, una din cele vizate, a scăzut 30% pe bursă după anunţul investigaţiei. Compania a anunţat că va coopera în cadrul anchetei.

Un alt acuzat este Moukhtar Abliazov, fostul şef al băncii BTA, care este incriminat de fondarea unui grup organizat specializat în spălarea de bani, potrivit AFP.

Kazahstanul are 20% din rezervele mondiale de uraniu şi doreşte ca în 2010 să devină primul producător mondial de uraniu.

CONEXIUNI LA NIVEL ÎNALT
În septembrie 2005, fostul preşedinte american Bill Clinton a zburat împreună cu omul de afaceri canadian Frank Giustra până la Alma Ata, capitala financiară a Kazahstanului, unde cei doi au luat cina cu preşedintele Nursultan Nazarbaiev, potrivit interviurilor şi declaraţiilor din acel moment, relatează Bloomberg.

Dzakishev a spus în februarie 2008 că Clinton, Giustra şi Nazarbaiev au discutat vânzarea de pachete de acţiuni la minele de uraniu. Dzakishev a spus că Nazarbaiev a dat undă verde la acea întâlnire. Phil Stephenson, partenerul de afaceri al lui Patriciu la Rompetrol, a fost văzut şi el în compania lui Clinton, de exemplu fiind la vizita fostului preşedinte american în România în anul 2005.

De altfel, Stephenson, unul dintre artizanii tranzacţiei cu KazMunaiGaz, a mai lucrat în timpul administraţiei lui Bush senior şi în cadrul Ministerului american de Finanţe, mai exact la departamentul pentru afaceri internaţionale. Când Clinton a fost ales preşedinte, Stephenson a intrat în afaceri folosind contactele şi experienţa acumulată.

În 2005, Departamentul de Stat american chiar a cerut guvernului român să "monitorizeze procesul (Rompetrol - n.r.) şi să fie deschis şi obiectiv".

În ciuda solicitării noastre, Rompetrol nu a transmis un punct de vedere până la închiderea ediţiei.