x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lecția de macroeconomie. 7 pași pentru a învinge criza economică

0
21 Mar 2020 - 15:13
Lecția de macroeconomie. 7 pași pentru a învinge criza economică


Criza de acum este  diferită de cea din 2007-2010. Este o criză multiformă, pe fondul unor războaie comerciale, valutare, tehnologice, geopolitice fără precedent. Am scris în diverse postări din perioada septembrie – noiembrie 2019 că România trebuie să se pregătească pentru un val de recesiune globală în Q3 sau Q4 2020-Q1 2021. Vorbeam atunci de nevoia creării de rezerve / buffere la nivel de gospodării dar și la nivel macro, la nivelul bugetului de stat. De economisire.

Valul a venit mai devreme.

Criza de acum este o criză care va avea acuitate mare pe termen scurt. Efectele ei vor fi agresive, dar simptomele vor trece relativ rapid – 3 până la 6 luni până când revenirea economică își va face simțită prezența.

În mod normal, criza multiformă de acum ar trebui să prindă societatea / economia românească mai pregătită, mai imunizată decât cea din 2009-2010. Lecțiile învățate de atunci, creșterile de putere de cumpărare de peste 25-35% la nivelul veniturilor medii ale salariaților și pensionarilor din ultimii 3 ani, bufferele din Trezorerie de 5,2 miliarde euro la nivel de final de octombrie 2019, existența unor instituții si proceduri de preventie / intervenție în caz de recesiune (vezi înfiintarea Comitetului National de Supraveghere Macroprudentială, testele de stres la nivel bancar si financiar, testele de stres fiscal / lichiditate făcute de Trezoreria MFP, amortizoarele macroprudentiale etc) ar trebui să să minimizeze simptomatologia panicii la nivelul decidenților de politici publice.

Astăzi România trebuie să trateze cu calm și rațiune ceea ce se întâmplă. Există instituții, există proceduri, există indicatori semnal, există terapii de urmat. Trebuie doar viziune și trebuie oameni care să înțeleagă macroeconomie.

Este necesar ca România să găsească “poziţia perfectă” sub acest val şi să iasă din el fără “stricăciuni majore”. În plus era necesar ca principalii decidenţi de politici macroeconomice să “simtă” valul, să “empatizeze” cu vibraţiile lui încă din perioada de formare a acestuia, în largul mării. Trebuia făcut asta de acum 6 luni dar nici acum nu este târziu.

Soluția structurală nu poate veni acum decât din programare economică. Am scris acum doi ani despre ceea ce înseamnă crearea unui model de dezvoltare specific României, prin strategia newdevelopmentalism, strategie prevăzută în macroeconomia dezvoltării. Parțial, propunerile au fost aplicate. Dacă ele erau aplicate integral, imunizarea economiei românești împotriva șocurilor era și mai ridicată.

În sfârșit. Ce este de făcut acum? Cum aș proceda eu pentru sectorul economic?

În primul rând, aș scana sectoarele economice strategice din economie. Nivelul 1 de prioritate - funcționarea sectoarelor de energie, gaze, telecom, apă și salubritate. Nivelul 2 de prioritate, sectoare economice strategice. M-aș uita pe harta companiilor strategice (companii noduri- teoria expusă științific și publicată de Prof dr Cezar Mereuță - și care pot fi analizate din Anuarul Primelor 1000 de companii din România, întocmit de Ziarul Financiar).

De acolo aș selecta sectoarele economice prioritare după mai multe criterii: amplitudinea efectelor de multiplicare în economie; număr de angajați; mărimea taxelor și impozitelor vărsate la bugetul de stat, cei mai multi angajati etc. Aș suprapune aceste sectoare economice selectate peste harta sectoarelor economice pe care România dorește să le dezvolte (unele le am enumerat mai sus) și peste clusterele de competivitate existente.

În al doilea rând, după ce am convenit care sunt sectoarele și companiile strategice prioritar a funcționa în continuare aș purta discutii cu reprezentantii acestor companii gasind cele mai bune instrumente / măsuri punctuale de ajutor.

As veni pentru ele, pe cat posibil, cu măsuri simetrice de încurajare a ofertei și stimulare / garantare a cererii.

Două exemple. Din pasul anterior sigur ne reiese că o industrie strategică ce trebuie neapărat stimulată să reia cât mai rapid productia este industria auto (include piese auto, subansamble s.a.m.d). Industria auto aduce 15% contributie la PIB si 25% din exporturile totale ale României. Pe partea de ofertă, as propune un Plan de salvare printr-o Schemă de ajutor de stat de 300 milioane lei pentru această industrie și m-aș asigura că au lichidități, capital de lucru și investitii pentru producție, sigur, cu respectarea anumitor conditionalități. Aici experții din MFP au experiență. Tot aici aș ajuta pentru stabilirea unor culoare prioritare pentru aprovizionare cu piese de schimb și materii prime – cele esențiale din import – din țările care au închis granițele. China a reluat fluxurile de producție, Spania și Franța vor relua și ele. Aș căuta soluții pentru a face aprovizionare / înfiintarea de fabrici / restructurarea unor linii de productie de materii prime, piese, subansamble ... în țară, intern. Nu pot rămâne doar cu stimularea ofertei, a producției... pentru că cine va cumpăra?

Și atunci aș veni și aș garanta o parte consistentă de cerere, prin Dublarea Programelor Rabla Clasic și Rabla Plus de la 550 milioane de lei în anul 2020 la 1,1 miliarde lei, prin redistribuire de la alte Programe gestionate de Administrația de Mediu, care se suspendă. Aș avea astfel un potențial de cerere de 140.000 de unități auto anual. Aș mai propune Programul Rabla pentru instituții, se mai adună 10.000 de unități. În plus, scăderea previzionată a prețului materiilor prime poate conduce la un pret atractiv la auto produse intern, atât pentru pers fizice/ juridice interne cât și externe.

Al doilea exemplu, industria de electrocasnice. Producem la Arctic Găești dar nu numai. Gospodăriile au nevoie de electrocasnice. Aș veni aici din nou cu măsuri pentru stimularea reluării producției și a exportului  - în plus și cu credite garantate cu dobanda subventionata prin Eximbank dar si pentru stimularea cererii – Extinderea de 10 ori a bugetului programului Rabla pentru Elecrocasnice, de la 30 milioane euro la 300 milioane euro.

Neapărat, în condițiile date, aș stabili ca urgent de implementat Proiectul de conectare a 3 milioane de gospodării etc la gaze naturale, apă și canalizare, propus aici

Si asa mai departe, pentru aceste industriile strategice definite...

În al treilea rând, împreună cu specialiștii Direcției de Sănătate Publică aș defini sectoare unde activitatea poate continua fără riscuri majore de infectare pentru angajați. De ce să nu continue construcțiile exterioare dacă sunt folosite măști și mănuși plus dezinfectanti? De ce să se oprească producția în industria alimentară, în agricultură unde se lucrează în exterior sau cu posibilitatea menținerii distanței sociale? În IT și comunicații? De ce să nu se aqcorde vacanță fiscală pentru livratorii angajați cu contracte de muncă asociați marilor rețele de super/ hyper marketuri? Sunt doar câteva exemple.

Ce trebuie să se înțeleagă clar. Sunt de acord cu măsura asigurării a 75% din câștigul angajaților în sectoarele puternic afectate de criza coronavirus dar nu sunt de acord cu stimularea opririi producției în sectoare unde activitatea poate continua, cu respectarea strictă a măsurilor de siguranță a sănătății. Orice leu produs, orice leu la bugetul de stat trebuie prețuit.  Trebuie încurajate cât mai mult munca și reluarea producției, nu șomajul tehnic.

În al patrulea rând, aș aplica pachetul de măsuri pentru economia reală imediat. În câteva zile, măsurile trebuie să fie funcționale. Fără multă birocrație, cat mai mult online.

În al cincilea rând, aș chibzui foarte bine fiecare leu de la bugetul de stat. Competiția care dă mai mult pentru tot mediul de afaceri, fără intervenții punctuale exact pentru sectoarele afectate puternic de criza coronavirus, nu este ok. Risipa banului public acum ar fi o tragedie, în condițiile în care prioritară este menținerea funcțiilor guvernamentale esențiale – funcționarea institutiilor publice, sănătate, educatie, ordine publică s.a.

Tot aici Ministerul Finanțelor trebuie să se asigure de funcționarea continuă a activității de Trezorerie, cu minimizarea golurilor de lichiditate și menținerea unui Buffer care să asigure minimum 4 luni din necesarul de finantare al României. În plus, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției trebuie să vegheze la eliminarea posibilităților de fraudă și infracționalitate economică în această perioadă, chiar și prin găsirea unor portițe în măsurile și programele de urgență propuse și implementate.

Mai mult, Directia de Management a Investitiilor publice din Ministerul Finantelor trebuie să prioritizeze investitiile publice si sa propună rectificare bugetară în acest sens. Acum s-au schimbat prioritățile pentru cele 50 miliarde lei investiții publice prevăzute în bugetul de stat pe 2020 din fonduri publice interne și fonduri europene. De prioritizare este nevoie și în achizițiile publice, ele fiind necesar a se îndrepta îndeosebi către nevoile generate de administrarea măsurilor contra crizei coronavirus.    

Ministerul Fondurilor Europene trebuie să scaneze și să acceseze toate fondurile europene de salvare constituite / existente la nivelul UE ptr gestionarea crizei coronavirus, de la fonduri pentru compensarea pierderilor suferite de companii până la fonduri pentru acordarea de compensații lucrătorilor concediați / aflați temporar în șomaj. MFE trebuie să ceară recalibrarea fondurilor alocate României în funcție de noile priorități.

În al șaselea rând, trebuie să se fundamenteze o Strategie pe termen mediu postcriză, în care să fie definite motoarele de creștere economică de recuperare, cum sunt ele repornite – cu ce fonduri, cu ce măsuri, instituții responsabile și termene, cum va arăta economia românească restructurată postcriză, ce activități digitalizate s.a.

A face surfing pe valul crizei înseamnă a profita de oportunitățile oferite de criză. E vorba despre distrugerea creatoare, vorba lui Schumpeter. Doar precipitarea și aglomerarea de măsuri exclusive de gestionare a situației curente, fără o viziune pe termen mediu și lung postcriză nu demonstrează nimic. Pe lângă minimele măsuri de tip pansament, România trebuie să profite din plin și să-și refacă modelul de producție, să-și re-dezvolte industrii unde a avut avantaje competitive (exemplu industria medicamentelor și materialelor sanitare, vaccinuri, seruri s.a., industria chimica si petrochimica, industria de tractoare, masini, unelte și utilaje agricole, industria de productie electrocasnice și foarte important, industria alimentară) și să consolideze clusterele de competitivitate existente deja (industria auto, IT si comunicatii, energie, agricultură s.a). 

Întotdeauna criza oferă oportunități. Dacă există rațiune pentru exploatarea acestor oportunități, ai învins criza. Dacă nu, ai înfrânt.

Învingem?

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bursa de la Bucureşti a câştigat 460,43 milioane de lei din capitalizare în această săptămână

Bursa de la Bucureşti a câştigat 460,43 milioane de lei din capitalizare în această săptămână
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a câştigat, în această săptămână, 460,43 milioane de lei din capitalizare, respectiv 0,28%, însă valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a înregistrat o scădere cu aproape 37%,...

Rezervările cu vouchere de vacanţă au crescut cu 34% în 2021

Rezervările cu vouchere de vacanţă au crescut cu 34% în 2021
Rezervările cu vouchere de vacanţă au crescut cu 34% în acest an. Cu toate acestea, multe au rămas nefolosite, arată o  cercetare a platformei de rezervări hoteliere Travelminit.ro, realizată cu...

Efectele pandemiei pe piața muncii: Numărul de ore lucrate a scăzut cu 10% în România

Efectele pandemiei pe piața muncii: Numărul de ore lucrate a scăzut cu 10% în România
Deși oamenii se plâng de faptul că munca de acasă a dus la prelungirea programului de lucru și interferența cu viața privată, numărul orelor lucrate efectiv a scăzut cu circa 10% în România, în 2020, co...

Într-un deceniu, românii aproape şi-au dublat avuţia 

Într-un deceniu, românii aproape şi-au dublat avuţia 
Avuţia netă a populaţiei s-a majorat în ultimul deceniu de 1,9 ori, de la 1.274 mld. lei în 2011 până la maximul istoric de 2.414 mld. lei (aproape 500 mld. euro) atins în 2020. În anul pandemic 2020,...

România se poate transforma într-un centru tehnologic în următorii ani

România se poate transforma într-un centru tehnologic în următorii ani
Liderii industriei au clasat orașe din toată lumea, cu excepția Silicon Valley, într-un top al locațiilor ce vor deveni centre de inovație în tehnologie în următorii patru ani. România se poate transforma într...

BNR: Un român trebuie să muncească 9 ani pentru a-şi cumpăra un apartament

BNR: Un român trebuie să muncească 9 ani pentru a-şi cumpăra un apartament
Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, iar în cazul unei locuinţe cu trei camere durata...

BNR arată problemele care afectează economia

BNR arată problemele care afectează economia
Disciplina scăzută la plată în economie şi probleme în bilanţul firmelor, nivelul scăzut al intermedierii financiare şi problema demografică sunt vulnerabilităţi structurale existente la nivelul economiei...

Datoria externă a României explodează. A urcat la 55% din PIB

Datoria externă a României explodează. A urcat la 55% din PIB
Datoria externă a României a crescut puternic din 2019 încoace, până spre 127 de miliarde de euro la finalul lunii mai (55% din PIB-ul estimat pentru 2021), scrie ZF. O creştere mai puternică s-a petrecut în...

Ce promite Florin Cîțu lucrătorilor din agricultură

Ce promite Florin Cîțu lucrătorilor din agricultură
Premierul Florin Cîţu promite că piețele nu se vor închde și nici nu vor fi introduse taxe în agricultură, la o întâlnire cu reprezentanții Federaţiei Agrostar. "Hai, România! Astăzi, în...

România, printre statele UE cu cel mai mare deficit guvernamental în trimestrul I din 2021

România, printre statele UE cu cel mai mare deficit guvernamental în trimestrul I din 2021
Deficitul guvernamental a ajuns la 7,4% din PIB în primul trimestru din 2021, în zona euro, şi la 6,8% din PIB în UE. România se află printre statele cu cel mai ridicat nivel al deficitului, arată...

Trei domenii în care printarea și scanarea 3D simplifică mult lucrurile

Trei domenii în care printarea și scanarea 3D simplifică mult lucrurile
Din momentul în care imprimanta 3d a apărut, multe piedici au putut fi depășite și multe provocări au putut fi acceptate mai ușor. În paralel, și scannerul 3d a fost primit cu brațele deschise de către...

Cele mai tari salarii din România, în București-Ilfov, Timiș și Cluj

Cele mai tari salarii din România, în București-Ilfov, Timiș și Cluj
București-Ilfov este pe primul loc în topul celor mai bine plătite regiuni ale țării, cu un venit mediu lunar de 4.500 lei net. Județele Timiș și Cluj vin puternic din urmă, cu salarii medii nete de 3.500 lei....

5 pași pentru a obține o mărire de salariu

5 pași pentru a obține o mărire de salariu
Abordand negocierile in mod diferit si invatand cateva abilitati esentiale, puteti fi pe drumul catre un salariu net mai echitabil. Iata cinci sfaturi de negociere a salariilor pentru a va ajuta sa castigati compensatia ...

Cum să alegi cea mai avantajoasă ofertă de furnizare gaze naturale pentru locuință?

Cum să alegi cea mai avantajoasă ofertă de furnizare gaze naturale pentru locuință?
Tot mai multe locuințe din România sunt conectate la rețeaua de gaze naturale, inclusiv pentru partea de încălzire. Dacă pentru aragaz consumul de gaze naturale este foarte mic în mod normal, cu totul stau...
Serviciul de email marketing furnizat de