Lupte grele in razboiul tigaretelor

Ioan Niculae este actionar principal la numeroase firme. Nici una nu a adunat insa, de-a lungul anilor, atatea scandaluri si probleme ca Tutunul Romanesc.

• Jurnalul National: Sunteti in centrul unui scandal de presa care are ca subiect privatizarea Tutunul Romanesc. Dvs. ati fost proprietar cand s-a mai privatizat o data aceasta societate, acum APAPS a incredintat-o altor actionari. Care este legatura dintre dvs. si noii proprietari?

  Ioan Niculae: Legatura dintre mine si noii proprietari este prin actiunile detinute in comun la Tutunul Romanesc, respectiv, dansii au devenit actionari majoritari cu 56%, iar eu am circa 45% din actiunile Tutunul Romanesc. Centrul scandalului de presa nu sunt eu ca persoana, ci interesele enorme din jurul cotei de piata pe care Tutunul Romanesc o reprezinta inca - e vorba de aproape 20% din piata tigaretelor din Romania, care, in termeni valorici, inseamna 200 de milioane de euro.

• Spuneti ca acest scandal nu este real, ci este pornit de concurenta?

  Un singur ziar ataca, incercand sa faca o campanie de presa pe acest subiect. In mod cert, pe baza unor interese absolut materiale, in spate fiind interese ale unui concern multinational care a vrut sa cumpere Tutunul Romanesc si sa-l inchida. Propunerea respectiva a fost facuta oficial la APAPS, in luna noiembrie 2003, mai precis pe data de 25 noiembrie 2003.

• Acum, prin decizia de privatizare, prin stergerea datoriilor care se imputa, ca decizie, APAPS-ului, fara un acord explicit al Consiliului Concurentei, Tutunul Romanesc, in noua structura de proprietate, este avantajat sau nu?

  Sa lamurim un lucru: articolele calomnioase pleaca de la premisa ca nu stiu de cite ori i s-au sters datoriile Tutunului Romanesc. Adevarul e ca este pentru prima data cand se sterg efectiv datoriile Tutunului Romanesc, si nu toate datoriile, ci numai o parte din aceste datorii.

  Citește pe Antena3.ro

  

  Șoc în timpul unei execuții, în SUA. Ce a făcut un bărbat chiar înainte de a muri

• Pana acum au fost doar incercari?

  Exact. Reamintesc ca in anul 2000, datorita anularii contractului de privatizare in justitie, acel act normativ care ar fi trebuit dat nu s-a mai dat, nu s-a mai dat niciodata, s-a semnat, dar nu a mai fost publicat niciodata, iar in anul 2002, mai precis la sfarsitul anului 2001, cand s-au dat cele doua Ordonante de Guvern, 180 si 186 - care 186 a fost anulata la mai putin de o luna si jumatate de la emitere - nu s-a pus in practica. In prima luna in care trebuia sa plateasca rata la esalonare, Tutunul Romanesc, pentru ca nici nu avea de unde, n-a putut sa plateasca. Iar la sfarsitul anului 2002, toate aceste datorii, inclusiv penalitatile si majorarile, au fost repuse in sarcina societatii. Deci ei n-au beneficiat niciodata de stergerea totala sau partiala a datoriilor sau a majorarilor si penalitatilor.

• Guvernul a vrut sa va ajute si pe urma s-a razgandit?

  Diferenta de circa 800 de miliarde, care reiesea din business-planul SNTR-ului pe 2002, trebuia si era necesar sa fie acoperita de acele facilitati acordate Tutunului Romanesc, pentru folosirea cu precadere sau intr-o cantitate de minimum 5.000 de tone pe an din productia interna de tutun romanesc. Din pacate, datorita, la fel, unor interese obscure ale unui cotidian national, care a regizat foarte bine o campanie de presa, aceasta Ordonanta 186 a fost anulata la mai putin de o luna si jumatate de la momentul emiterii. Este un lucru de notorietate publica.

• Deci dvs. sustineti ca in deciziile Guvernului sunt imixtiuni puternice si ale companiilor multinationale?

  Nu numai ca sustin, sunt lucruri dovedite. Inca de la aparitia multinationalelor pe piata romaneasca, ele au exercitat o presiune fantastica asupra Guvernului Romaniei, pentru impunerea politicilor proprii de productie si desfacere a tigaretelor. In luna iunie a anului trecut, va reamintesc ca, desi se prevedea o cota globala la accize pe tigarete, care trebuie sa ajunga, in trepte, la un anumit cuantum, in mod cu totul strigator la cer, in ciuda oricaror ratiuni de natura economica, tot ce au vrut multinationalele s-a realizat de catre Ministerul de Finante. Din cele doua componente ale accizei, privind cota fixa si cota variabila, a fost dublata sau mai mult decat dublata cota fixa, care afecteaza in mod deosebit produsele SNTR si pe alti producatori din categoria low si medium brand, si scazuta cota variabila. Deci, la tigarile Carpati, de la 2,42 euro pe mia de tigari s-au marit la 4,47 euro pe mia de tigari, cat este in prezent, aceeasi majorare facandu-se si la tigarile Kent sau Marlboro, care se vand cu 32-34 de mii de lei sau 35 de mii de lei, fata de o tigara Carpati, care era de numai 10.000 sau 12.000 de lei. Deci, cresterea a fost aproape dubla, de 200% la tigarile ieftine, la tigarile populare si de numai 100% la tigarile scumpe.

• Deci Ministerul Finantelor sprijina multinationalele, iar Ministerul Agriculturii pe dvs. Cum stau lucrurile?

  Nu. Ministerul Agriculturii, din pacate, n-a sprijinit pe nimeni. A incercat timid, in anul 2002, sa vina cu o propunere legislativa de acordare a unor subventii pentru productia de tutun, care s-ar fi regasit, intr-o forma sau alta, in eforturile SNTR de a folosi tutun romanesc. Din pacate, acele subventii nu s-au mai dat niciodata. SNTR a ramas cu niste contracte scumpe la finantarea de tutun, mizand pe promisiunile ferme ale Ministerului Agriculturii, de a recupera o parte din bani prin subventia data agricultorilor, dar Guvernul Romaniei, Ministerul Agriculturii si, in special, Ministerul de Finante n-au mai dat o astfel de facilitate.

• Este un mecanism de sufocare a producatorului autohton?

  Da, este un mecanism care a facut ca din tigara ieftina sa se plateasca aproape 90% statului, pe cand la multinationale, la o tigara scumpa acciza sa nu reprezinte mai mult de 67-70%.

• Cat reprezinta piata romaneasca a tigaretelor?

  Piata romaneasca a tigaretelor, la nivel national, este de 40.000 de tone de tigari anual, in statisticile oficiale, pe locul doi in Europa, dupa Polonia, iar valoarea este de aproximativ un miliard de euro. Deci va dati seama ca interesele sunt fantastice, sunt majore. Orice procent din piata Romaniei, luat de unul sau altul dintre jucatori, este insemnat.

• Un procent inseamna zece milioane de euro.

  Deci nu degeaba se vorbeste de sume mari de bani date unei campanii pentru distrugerea SNTR.

• Faptul ca ati dat o societate cu datorii si ati devenit proprietarul unei societati fara datorii este firesc?

  Eu am intrat in privatizarea din 2000, distrusa de Curtea Suprema de Justitie, datorita unui aparent viciu de forma - inexistenta acelui certificat fiscal - am dat o suma de bani pe care n-am mai putut niciodata s-o recuperez de la statul roman.

• Cat ati dat atunci?

  Am dat 10 milioane de dolari, din care am recuperat patru milioane de dolari dupa aproximativ un an de judecata cu statul roman pentru a-mi returna suma. Diferenta de suma trecuse la Ministerul de Finante si a fost folosita la acoperirea datoriei publice. Contractul initial de privatizare prevedea obligatia statului roman ca in cinci zile de la anularea contractului, din indiferent ce motive, in cinci zile eu sa returnez actiunile, sa semnez pentru returnarea sumelor, iar statul sa-mi returneze suma de bani avansata. Eu am semnat a doua zi dupa hotararea Curtii Supreme, pentru ca era normal sa respect o hotarare judecatoreasca, chiar daca nu-mi convenea si era total gresita. Dar statul roman a refuzat sa mai discute cu mine. In acel moment, eu n-am mai gasit nici un fel de dialog cu statul roman. Era la sfarsitul anului 2000, era campanie electorala, cei care se duceau, se duceau, ceilalti care au venit au zis ca nu cunosc problema si nu-i intereseaza si, timp de un an si jumatate, doi ani de zile, am stat prin diferite instante de judecata pentru a-mi cauta drepturile, pentru a-mi recupera banii pe care-i dadusem la SNTR.

• S-a spus despre dvs. ca ati fost unul dintre cei avantajati de regimul Constantinescu, ca ati avut o relatie stransa cu ministrul Muresan, in urma careia ati si devenit prima data proprietarul Tutunului Romanesc. Acum, dvs. acuzati regimul Constantinescu ca v-a creat probleme in aceasta afacere.

  Nu e vorba de acuzatiile aduse unui regim intreg. Este vorba de acuzatiile aduse unor functionari publici, in diferite faze, luate ca timp. Asa cum am spus, atunci nu i-a mai interesat, pentru ca pierdusem procesul si acel contract de privatizare era urmarea participarii mele la o licitatie publica, in care s-au inscris toti cei care au vrut. Au depus o oferta toti cei care au putut si toti cei care au vrut sa depuna oferte, iar selectia noastra, a firmelor mele, s-a facut pe baza unui punctaj. Nimeni n-a negat niciodata corectitudinea acelui punctaj. Ei s-au gandit ca trebuie sa actioneze in instanta si, probabil ca sfatuiti, si stiu acum de niste legaturi tot ale unei firme multinationale cu fostul ministru al Justitiei, la circa o luna de zile dupa ce contractul intrase in vigoare si eu platisem prima rata, l-au atacat pentru viciu de forma. Deci nu pentru viciu de fond. Ei nu au zis niciodata ca nu am participat corect la licitatie. Ei s-au legat de faptul ca n-a existat acel certificat fiscal, care nu era obligatia mea, era obligatia Ministerului de Finante de atunci si nici macar a Ministerului Agriculturii, cel care era parte din contract. Obligatia legala era a Ministerului Finantelor din acel moment.

• Dle Niculae, dvs. invocati amestecul unor firme multinationale, intruziunea sau influenta unui fost ministru al Justitiei. Acum, in acest ultim scandal care este in presa, din nou multinationalele. Aveti un serviciu de informatii foarte bun in complexul dvs. de firme?

  Nu, eu n-am nici un fel de serviciu de informatii. In acelasi timp, traiesc in Romania, la fel ca dvs., si o multime de informatii parvin din mediul economic in care traiesc. Dar mai mult decat atat, sunt informatii, semne oficiale in acest moment, si sper ca intr-o zi, doua sa devina oficiale, ca aceste firme multinationale, care de fiecare data au facut pe dracu-n patru sa distruga Tutunul Romanesc ca unul din potentialii concurenti pe piata, ar fi reclamat oficial la Bruxelles, la Comisia Europeana, Guvernul Romaniei pentru privatizarea Tutunul Romanesc si este strigator la cer ca un alt agent economic care, la fel ca si Tutunul Romanesc, produce tigari in Romania, sa-l reclame pe celalalt ca ar trebui inchis, ca sa-i iei cota de piata.

• Deci dvs. pronosticati ca acest scandal va ajunge la Uniunea Europeana?

  Nu, eu am spus ca la inceput, e un scandal artificial creat si ma bucura ca presa, 99% din presa, este obiectiva si corecta, cu exceptia unui singur ziar, in care interesele deosebite, materiale primeaza. Ei publica pe prima pagina, cu un titlu calomnios si de natura penala, la adresa lor, nu la acela care incrimineaza, care prezinta extrase dintr-un contract. Dupa stiinta mea, contractul nu putea sa-l aiba decat APAPS, Consiliul Concurentei, la care s-a depus documentatia pentru avizarea concedarii economice, si partenerii care au cumparat aceste actiuni, deci nu puteau sa fie decat trei institutii ale statului sau doua institutii ale statului, plus cei care au cumparat aceste actiuni

• Informatiile sunt cu adevarat din contract?

  Problema e ca nu sunt reale. Sunt niste pasaje luate si apoi se da o lista cu procurile existente, la 31 decembrie, la SNTR. Or, chiar cu intentia de a calomnia, nu poti sa pui numai veniturile, fara sa pui si cheltuielile.

• Exista suspiciuni pe piata ca partenerul strain, care a cumparat SNTR, ar fi, in actionariat, reprezentat tot de dvs.

  Suspiciuni poa’ sa fie si ca turnul Eiffel e construit la Slobozia. Nu am nici un fel de legatura de natura actionariala cu aceste doua firme. Din cate cunosc, cel putin firma din Monte Carlo, acela e domiciliul fiscal. Este in top, este cam al cincilea conglomerat din lume, ca putere economica. Nu e vorba de o firma in care Nicolae din Romania ar putea sa aiba doua actiuni sau trei actiuni. Nu am asa ceva, n-am nici un fel de actiuni.

• Dar ii cunoasteti pe acesti parteneri, i-ati cunoscut inainte de privatizare?

  Pe cei din Monte Carlo nu i-am cunoscut niciodata, iar pe cei cu domiciliul in Italia ii cunosc. Il cunosc de fapt numai pe fiul proprietarului firmei, care face afaceri in Romania, are chiar investitii in tutun. Iar celalalt, l-am cunoscut acum doua saptamani, cand a venit in Romania, cand m-a cautat pentru cumpararea actiunilor mele si la a doua mana, lunea trecuta, la adunarea generala a actionarilor, care a avut loc la SNTR. Mie mi s-a parut ca sunt oameni rezonabili. Ei vor sa proceseze tutun de calitate. Asta-i singura legatura, pur comerciala, si e interesul lor major sa nu intre in lichidare, pentru ca orice procent as avea - ca e 1%, ca e 44% - are o valoare de actionariat, dar nu se lichideaza.

• Din aceasta afacere, dvs. ati castigat sau ati pierdut?

  Din afacere, pana acum, n-am facut altceva decat sa pierd. Singura mea speranta e sa-mi recuperez o parte din banii pe care i-am investit si sa nu mai aud niciodata de Tutunul Romanesc. In acelasi timp, imi place cultura tutunului si o voi dezvolta pentru grupul Interagro.

• Agricultura este un sector in care rentabilitatea a fost foarte mica anul trecut, a fost un an agricol prost. SNTR a avut si ea rezultate slabe. Rafinaria la care sunteti actionar a avut si ea probleme. Din ce aduceti, totusi, profit?

  Nu sunteti bine informat. Eu o sa va dau un bilant contrariu pentru firma Interagro, dar ca s-o iau exact cu ce ati pomenit in ordinea cronologica, cel putin pentru mine, pentru Interagro, anul 2003 nu mia adus pierderi, ci profit, si e vorba de 80 de miliarde de lei, rafinaria Astra ne-a adus profit pentru ca am vandut actiunile, deci eu nu mai sunt actionar la rafinaria Astra, un procent foarte mic, care a provenit din ultimul an de investitii, deci mie mi-a adus profit pentru ca am vandut actiunile, iar celelalte activitati economice, nici una din celelalte activitati economice nu-i pe pierdere, nici una.

• Fotbalul, in aceasta ecuatie...

  Recunosc, am si eu o activitate in care pierd: fotbalul.

• Si la SNTR...

  La SNTR, toti anii astia SNTR a pierdut datorita influentei nefaste a datoriilor istorice. Daca ar fi fost numai activitate de baza, fara influenta acestor datorii istorice, SNTR s-ar fi mentinut undeva pe linia de plutire, nu pe plus, dar oricum, aproape de plus zero.

• Acum aveti 40 si ceva la suta dintr-o afacere care pleaca fara datorii, conform contractului cu APAPS, sprijinita de o puternica companie externa. Sperati sa fie o activitate foarte buna, in continuare, Tutunul Romanesc?

  In conditii normale, in urmatorii doi ani de zile, SNTR s-ar putea redresa undeva la plus unu. Sa-si acopere toate cheltuielile, sa plateasca toate datoriile pe care le are de platit, pentru ca va inselati - SNTR ramane cu o serie de datorii in afara de cele sterse. Nu s-au sters prin aceasta ordonanta, in care sunt cuprinse si alte doua unitati - e vorba de CSR Resita si Rodipet - in care nimeni nu zice un cuvant, ca nu sunt firme multinationale in concurenta cu Resita sau cu Rodipet. Dar ei se leaga de Tutunul Romanesc ca aici tigara doare si, in general, arde.

• Credeti ca schimba rile de la Consiliul Concurentei au avut vreo legatura cu contractul de privatizare de la Tutunul Romanesc?

  Nu cred. Nu puteau sa aiba nici un fel de legatura. Indiferent cine ar veni la Consiliul Concurentei, chiar daca cel care ar fi dat acest contract, sa presupunem ca e unul care pleaca acolo, nu putea sa schimbe nici legea si nici faptele reale.

• Ce prieteni aveti printre politicieni?

  Am prieteni foarte multi, sau sa nu folosesc un termen prea pretentios, ca prieteni in viata n-ai foarte multi reali sau adevarati...

• Cand ai bani foarte multi, nu ai atatia prieteni?

  Cu cat ai bani mai multi, cu atat ai prieteni mai putini, dar am cunostinte si chiar prieteni si relatii de afectiune cu oameni politici, atat dintr-o parte, cat si din alta a spectrului politic.

• S-a spus despre dvs. ca ati fost ofiter de Securitate, ca ati fost in "garda" lui Ceausescu, ca ati lucrat in contraspionajul economic. Cat este legenda si cat este adevar?

  Eu am fost ofiter de Securitate, am facut Scoala de ofiteri de la Baneasa si n-am fost decat patru ani ofiter, de la virsta de 21 de ani si jumatate pana la 25. Un simplu locotenent de Securitate, care nu avea legatura nici cu garda lui Ceausescu si nici cu serviciul de contraspionaj. Am trecut in rezerva, iar de atunci am lucrat in comertul exterior, n-am avut nici un fel de legatura cu Securitatea.

• In ce an ati trecut in rezerva?

  In 1980 am trecut in rezerva si am fost ofiter din ‘76 pana in ‘80. Din ‘80 pina in ‘90 am lucrat intr-o intreprindere de comert exterior, unde am luat-o de la zero. Nu stiam nici limba engleza, a trebuit sa o iau din nou cu a doua facultate, la "Stefan Gheorghiu".

• Intentionati sa cumparati ziarul Evenimentul Zilei?

  Nu, nici vorba de asa ceva.

• V-am pus intrebarea pentru ca si ziarul Curentul a avut o campanie puternica impotriva dvs. si ati devenit coactionar, coproprietar la acest ziar.

  Asa si Jurnalul National m-a atacat si Antena 1, si alte televiziuni. N-o sa ma apuc sa le cumpar pe toate.
  DAN CONSTANTIN