Nervozitatea cauzată de incertitudinile determinate de situaţia din pieţele financiare internaţionale este una din marile probleme cu care se va confrunta România anul următor, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
“În materie de nervozitate, am fost cei mai nervoşi. Dacă nu ai o criză de fond, o criză nervoasă îţi poate arăta ceea ce înseamnă cu adevărat o criză. O criză de nervozitate te poate determina să-ţi baţi copiii sau să spargi vesela prin casă. Nervozitatea cauzată de incertitudini este una din marile probleme care ne va lovi anul următor”, a spus Isărescu, citat de Mediafax. El a adăugat că în contextul actual ar fi o pierdere pentru investitori dacă ar opri investiţiile începute. “Ultimul lucru de care are nevoie România este vulnerabilitate şi incertitudine. Ar fi o mare pierdere pentru investitori dacă ar opri investiţiile începute. Partea incertă este legată de noile investiţii”, a explicat Isărescu.
ŞOMAJUL STRUCTURAL VA
CREŞTE
Guvernatorul BNR a mai declarat că în contextul economic actual
şomajul fricţional şi cel structural vor creşte cu certitudine. Şomajul fricţional,
pe termen scurt, este cel compus din persoane aflate în tranziţie între slujbe.
Şomajul structural apare în urma unui dezechilibru între cererea şi oferta de
muncă. Isărescu a exemplificat cu o fabrică de volane pentru automobile
Mercedes: dacă Mercedes va reduce producţia cu 30%, fabrica de volane va fi
afectată într-o proporţie similară. Guvernatorul a adăugat că ştirile tv care
arată de exemplu că 400 de salariaţi au fost trimişi acasă exact după ce s-a
terminat procesul de angajare “vor mări angoasa în societatea românească”.
Pentru a putea ţine rata şomajului sub control, România are nevoie de o
flexibilitate a legislaţiei muncii, reforme structurale şi “curaj pe segmentul înfiinţării
de noi locuri de muncă”, a precizat Mugur Isărescu. Nici în privinţa inflaţiei,
guvernatorul BNR nu este optimist. “Categoric este un defect profesional (...)
De inflaţie nu a murit nimeni, dar nici bine nu a dus-o”, a mai spus el.
Isărescu a sugerat autorităţilor să apeleze mai mult la liniile de finanţare de la instituţii internaţionale, precum BERD sau Banca Mondială (BM), arătând că acestea reprezintă una dintre sursele cele mai ieftine şi avantajoase. “Altă sursă ar fi cea a fondurilor structurale, dar aceşti bani, mai puţin ca oricare, nu sunt paraşutaţi, sunt şi mai greu de accesat, dar şi mai birocratici”, a mai afirmat Isărescu.
TREBUIE SĂ CONTROLĂM
DEFICITUL
El a atras atenţia şi asupra posibilităţii ca România să nu
mai poată finanţa deficitul de cont curent la nivelul de 14%, fiind necesară o
ajustare a acestuia “cât timp avem creştere economică”. Stimularea cererii şi
creşterea inflaţiei ar putea afecta deficitul de cont curent, “unde, dacă nu înţelegem
să ne corectăm, o vor face alţii din exterior”. “Şi o corecţie de 1% e greu de
făcut dacă nu este pregătită şi transmisă opiniei publice (...) Dacă tot creăm
percepţii că totul se duce în sus, bineînţeles că o stagnare a nivelului de
trai, nu o scădere, poate fi percepută ca ceva dureros. Nu vom putea evita o
ajustare pentru că nimeni nu ne va mai finanţa 14% din PIB”, a spus
guvernatorul BNR.
CREŞTERE ECONOMICĂ DE
3%-6% ÎN 2009
În opinia lui, România va avea anul viitor o creştere economică
de 3%-6%, foarte multe depinzând de componentele mixului de politici şi de “cât
de bun va fi diagnosticul”. Guvernatorul a menţionat că România este în cel
de-al 10-lea an de creştere economică, iar lansarea prematură a unor programe
anticriză ar putea fi periculoasă. Analiştii estimează că anul viitor creşterea
economică va încetini puternic, la sub 4%. Ca extremă este de remarcat opinia
analistului Moody’s, Kenneth Orchard, care se aşteaptă chiar la recesiune.
Guvernatorul BNR crede că scenariul Moody’s privind situaţia economică a României
în anul 2009 este mai plauzibil decât evaluarea agenţiilor Fitch şi
Standard&Poor’s, care au retrogradat România, fără a lua în considerare
datoria publică a statului.