x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mugur Isărescu vorbeşte pentru prima dată după un an de pandemie despre impactul iniţial în economie

0
07 Apr 2021 - 20:50
Mugur Isărescu vorbeşte pentru prima dată după un an de pandemie despre impactul iniţial în economie


Mugur Isărescu a vorbit pentru prima dată după un an despre începuturile pandemiei, atunci când s-au luat măsuri excepţionale care au ţinut echilibrul economic şi financiar, au evitat deprecierea excesivă a leului şi s-au asigurat lichidităţile necesare sistemului bancar, potrivit Ziarului Financiar.

Într-un eveniment online organizat de Banca Naţională a Moldovei, guvernatorul BNR a avut o declaraţie care a fost pusă pe site-ul BNR. Isărescu a spus că în România impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic accentuând dezechilibrele existente, ceea ce a fost nevoie de intervenţia rapidă a BNR în piaţă prin scăderea dobânzii de politică monetară, furnizarea de lichidare a băncilor şi cumpărarea de titluri de stat în lei pentru piaţa secundară.

Isărescu a menţionat că BNR a colaborat mai strâns cu Guvernul în special cu Ministerul de Finanţe pentru a evita un eventual conflict între măsurile monetare, macroprudenţiale şi cele fiscale.

„Ȋn România, impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând dezechilibrele existente, presiunile privind deprecierea monedei naţionale şi creşterea necesarului de lichiditate. Drept consecinţă, obiectivul imediat al băncii noastre centrale a fost să păstreze stabilitatea şi lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcţionare a finanţelor publice şi a economiei reale; concomitent, dozajul de măsuri a urmărit evitarea unei deprecieri excesive şi nenecesare a leului. Pe un orizont mai larg, am urmărit păstrarea încrederii că echilibrele economice şi financiare sunt ţinute sub control.

În acest sens şi în deplină concordanţă cu mandatul şi independenţa sa statutară, BNR a adoptat cu celeritate un pachet de măsuri proporţionale şi eficiente pentru susţinerea economiei româneşti. Dat fiind caracterul excepţional al pandemiei, BNR a colaborat mai strâns cu Guvernul României, în special cu Ministerul de Finanţe, pentru a evita un eventual conflict între măsurile monetare, macroprudenţiale şi cele fiscale.

Contextual, Consiliul de administraţie al BNR a decis reducerea succesivă a ratei dobânzii de politică monetară, îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, furnizarea de lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni revesibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare, reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit, precum şi cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.

Referitor la cumpărarea de titluri de stat în monedă naţională de pe piaţa secundară, măsură larg adoptată de către băncile centrale în actualul context, aş dori să subliniez că BNR a hotărât să demareze achiziţiile de pe piaţa secundară numai după ce a avut loc o modificare a poziţiei acesteia pe piaţă, mai precis după ce din poziţia de debitor net BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale. Din această perspectivă, în deplină concordanţă cu statutul BNR, măsura a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidităţii sistemului financiar la nivelul adecvat şi nu cred că reprezintă o măsură propriu-zisă de relaxare cantitativă.

Nu în ultimul rând, BNR a adoptat măsuri la nivel operaţional pentru asigurarea continuităţii şi a unei bune funcţionări a sistemelor de plăţi şi de decontare în monedă naţională, precum şi asigurarea fluxurilor de numerar necesare băncilor pentru derularea tuturor operaţiunilor”.

Isărescu a mai vorbit şi despre necesitatea unei independeţe a Băncii Centrale, dar nu ca o izolare într-un turn de fildeş, ci ca o conlucrare activă, compativă, în baza legii cu autoritatea fiscală, cu Guvernul.

Prin afectarea independenţei Băncii Centrale în favoarea unor decizii politice care urmăresc câştiguri electorale pe termen scurt, costurile reale vor fi suportate la nivel economic şi social, pe termen lung, de întreaga societate.

„Obiectivul fundamental al unei bănci centrale europene este acela de a urmări stabilitatea preţurilor în economia naţională. După criza din 2008 s-a întărit ideea că asigurarea stabilităţii financiare nu este incompatibilă, ci este chiar benefică pentru realizarea obiectivului fundamental. Realizarea acestui obiectiv depinde esenţialmente de independenţa băncii centrale – politică, juridică, funcţională. Aceasta este o temă vastă. Daţi-mi voie însă să dezvolt numai câteva idei despre independenţa politicii monetare; ea implică decizii în special privind rata dobânzii de referinţă, politica de curs de schimb, administrarea rezervelor internaţionale, stabilirea cerinţelor prudenţiale privind rezervele minime obligatorii pentru sistemul bancar. De asemenea, este de menţionat şi rolul băncii centrale de agent pentru împrumuturi prin emisiunile de titluri de stat şi obligaţiuni efectuate de autorităţile fiscale pe piaţa primară. Totodată, bancă centrală gestionează lichiditatea în economie oferind împrumuturi contra unor garanţii eligibile, în special formate din titluri de stat şi poate recurge la măsuri intervenţionale excepţionale în scopul asigurării nivelului adecvat al lichidităţii, spre exemplu prin programe de relaxare cantitativă, cumpărând active financiare – titluri de stat tranzacţionate pe piaţa secundară şi deţinând astfel de instrumente în portofoliul propriu.

Simpla enumerare a acestor domenii de acţiune a politicii monetare sugerează că este vorba de decizii privind mecanisme şi instrumente de strictă tehnicitate, sofisticate, bazate pe informaţii complexe, corect operabile numai în condiţii de înalt profesionalism. Independenţa băncii centrale în baza unui mandat clar este de aceea esenţială. Un domeniu în care acest lucru este şi mai evident, pentru că se desfăşoară în competiţia de pe piaţa mondială, este administrarea rezervelor valutare. În principiu acestea asigură, în special în cazul economiilor emergente, resursele pentru depăşirea dezechilibrelor externe şi asigurarea unei relative stabilităţii cursului de schimb al monedei naţionale în jurul fundamentelor economice. Realocarea rezervelor pentru utilizare discreţionară şi monetizarea acestora erodează puternic aceste echilibre esenţiale, afectează semnificativ funcţionalitatea pieţelor şi credibilitatea băncii centrale şi a oricărui guvern, fiind în final, în detrimentul societăţii. Păstrarea şi administrarea unui nivel adecvat al rezervelor internaţionale, desfăşurate cu competenta şi profesionalism de banca centrală, fereşte tara de crize cumplite; privarea de acest drept lasă tara în bătaia vânturilor.

Din aceste considerente, în contextul unor ample dezbateri la nivel internaţional privind importanţa independenţei băncilor centrale – dezbateri pe care le cunosc şi nu le contest – pledez pentru independenţa băncilor centrale, dar şi pentru un echilibru instituţional între băncile centrale şi autorităţile fiscale, ca părţi ale puterii executive. Stabilitatea macroeconomică – premiză crucială a dezvoltării economico-sociale sustenabile - este asigurată atunci când există un echilibru între politica monetară şi cea fiscală. Schimbarea raporturilor instituţionale deja consacrate, în momente de criză, poate constitui un risc real pentru viitor. Succesul implementării măsurilor post-pandemie, atunci cand prioritatea va fi revenirea cât mai rapidă la normalitatea economică şi socială, depinde de gradul în care va fi păstrată stabilitatea macroeconomică.

Independenţa băncii centrale o înţeleg nu ca o izolare a sa într-un turn de fildeş, ci ca o conlucrare activă, combativă, în baza legii, cu autoritatea fiscală, cu guvernul. Nu cred, din experienţă, că există alternativă mai bună la un mix echilibrat, coerent, de politici fiscale şi monetare. Iar independenţa băncii centrale presupune răspundere (accountability) în faţa legii, a mandatului, a societăţii. Sau, ca să folosesc cuvintele lui Costache Negruzzi, banca centrală trebuie „să dea samă” pentru ceea ce face.

Prin afectarea independenţei băncii centrale, în favoarea unor decizii politice care urmăresc câştiguri electorale pe termen scurt, costurile reale vor fi suportate la nivel economic şi social, pe termen lung, de întreaga ţară.

Un studiu recent publicat de Banca Centrală Europeană, cu tema ”The Case for Central Bank Independence” prezintă faptul că, deşi independenţa de jure a rămas în mare parte intactă, independenţa de facto s-a deteriorat în aproape jumătate din eşantionul de bănci centrale observat. Acest lucru este adevărat şi pentru mine îngrijorător. Nu îl comentez. Privind la istoria de peste trei secole a băncilor centrale, sper că acest lucru se înscrie în ciclul lung de suişuri şi coborâşuri înregistrate de independenţa băncilor centrale.”

(sursa: Mediafax)

Citeşte mai multe despre:   Mugur Isărescu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Oferta de apartamente de vânzare în Dorobanți. Ce tipuri de apartamente să alegi

Oferta de apartamente de vânzare în Dorobanți. Ce tipuri de apartamente să alegi
Zona Dorobanți a fost și este una dintre cele mai selecte și căutate zone din București. Aici poți găsi o gama variată și diferențiată de apartamente, case, vile și locuințe. Întrucât costurile unei case...

Cinci pași esențiali în deschiderea unei afaceri

Cinci pași esențiali în deschiderea unei afaceri
Deschiderea unei afaceri nu este deloc o sarcină ușoară și necesită foarte multă muncă și atenție. Cu toate acestea, nu există limite și orice poate deveni un antreprenor de succes, importante fiind planul de...

VIDEO. Claudiu Năsui: Ne dorim o deschidere cât mai rapidă a economiei cu respectarea normelor sanitare

VIDEO. Claudiu Năsui: Ne dorim o deschidere cât mai rapidă a economiei cu respectarea normelor sanitare
Comitetul interministerial pentru deschiderea economiei se va întruni joi pentru a discuta modul în care se poate redeschide economia și sezonul turistic, a declarat ministrul Economiei, Claudu Năsui, într-o...

Deficitul guvernamental al României a fost printre cele mai mari din UE în 2020

Deficitul guvernamental al României a fost printre cele mai mari din UE în 2020
Deficitul guvernamental al României a fost printre cele mai mari din UE în 2020, de 9,2% din PIB. Același procent l-a avut și Franța. Totodată, în Spania a fost de 11%, în Malta de 10,1%, în Grecia de 9,7%,...

Restaurantele și terasele vor putea ocupa gratuit domeniul public până la sfârșitul anului

Restaurantele și terasele vor putea ocupa gratuit domeniul public până la sfârșitul anului
Restaurantele şi terasele de vară ar putea ocupa domeniul public în mod gratuit până la 31 decembrie 2021, potrivit unui proiect de hotărâre aflat ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al...

UPDATE UiPath pe Bursa din New York. Românii pot cumpăra acțiuni

UPDATE UiPath pe Bursa din New York. Românii pot cumpăra acțiuni
Acţiunile unicornului UiPath pot fi cumpărate de români pe platforma XTB, cu 0% comision, potrivit unui comunicat al companiei de brokeraj. Compania este unul dintre cele mai mari IPO-uri din sectorul de...

Efectele economice ale pandemiei de COVID-19 se vor resimți și în 2022

Efectele economice ale pandemiei de COVID-19 se vor resimți și în 2022
PIB-ul va ajunge la 4,3% şi la un deficit bugetar de 7,2% la sfârșitul acestui an, iar impactul economic al pandemiei de  COVID-19 se va resimţi şi în 2021, potrivit estimărilor CFA...

„Cadou” pentru noi din UK: un container cu deșeuri din cauciuc

„Cadou” pentru noi din UK: un container cu deșeuri din cauciuc
Un container încărcat cu deşeuri din cauciuc, sosit din Marea Britanie şi destinat unei firme din Vâlcea, a fost descoperit ieri în Portul Constanţa Agigea Sud. Potrivit unor informații exclusive deținute de...

CE Oltenia are nevoie de 7,5 milioane de certificate

CE Oltenia are nevoie de 7,5 milioane de certificate
Analiștii estimează o scumpire mai accelerată a certificatelor de carbon în viitor având în vedere dorința Comisiei Europene de a reforma sistemul de alocări și de tranzacționare a acestora. Motivul invocat...

România, printre statele care vor beneficia cel mai mult de creșterea fondurilor europene

România, printre statele care vor beneficia cel mai mult de creșterea fondurilor europene
Creșterea fondurilor europene pentru statele din Europa Centrală şi de Est va stimula economiile dar deficiențele de implementare vor limita progresele, arată agenţia de evaluare Moody's Investors...

Daniel Dăianu: PIB-ul va crește cu circa 6% în 2021. Deficitul bugetar cash sub 7%

Daniel Dăianu: PIB-ul va crește cu circa 6% în 2021. Deficitul bugetar cash sub 7%
Deficitul bugetar cash se va situa la 7% din PIB, în timp ce PIB-ul va creşte între 5-6% în acest an, a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal. "Părerea mea e că statul va...

Programul Rabla demarează pe 26 aprilie 2021. Condiție de achiziție a mașinii

Programul Rabla demarează pe 26 aprilie 2021. Condiție de achiziție a mașinii
Programul Rabla va începe pe 26 aprilie, iar bugetul Administraţiei Fondului de Mediu va fi prezentat în şedinţa de Guvern de astăzi, a anunțat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos...

Circa 708.000 de persoane au cerut amânarea ratelor bancare de la începutul pandemiei

Circa 708.000 de persoane au cerut amânarea ratelor bancare de la începutul pandemiei
Peste 708.000 de persoane au solicitat amânarea plăţii ratelor bancare în 2020 și în primul trimestru din 2021, arată datele Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar...

Activele fondurilor de pensii private au depășit 80 de miliarde de lei

Activele fondurilor de pensii private au depășit 80 de miliarde de lei
Activele fondurilor de pensii, Pilonul II şi Pilonul III, au depășit 80 de miliarde de lei. Contribuţiile anuale depăşesc 10 miliarde de lei, a anunțat Andreea Pipernea, vicepreşedintele...

Consiliul Concurenței investighează două companii de energie pentru comportament abuziv

Consiliul Concurenței investighează două companii de energie pentru comportament abuziv
Consiliul Concurenţei a început, din oficiu, investigații la companiile Distribuţie Energie Electrică România și Distribuţie Energie Oltenia pentru posibil comportament abuziv, se arată în...
Serviciul de email marketing furnizat de