Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Votul final pentru Codul Silvic a fost amânat pentru săptămâna viitoare, când Guvernul promite şi un act normativ care să interzică exportul de masă lemnoasă. Până atunci, situaţia arată cam aşa: cererea de reexaminare a președintelui a fost respinsă, puterea şi opoziţia se ceartă iar, firma austriacă Holzindustrie Schweighofer ameninţă cu procese.
Şeful statului nu era de acord cu introducerea unui prag maxim la achiziția de masă lemnoasă pe motiv că nu e concurențial. În timpul dezbaterilor din comisie, reprezentanții firmei austriece Holzindustrie Schweighofer SRL i-au trimis o scrisoare premierului Victor Ponta, în care au cerut eliminarea pragului din lege. În plus, au amenințat că vor da statul în judecată. Între timp, social-democrații au amânat votul final pentru săptămâna viitoare, ca să fie siguri că nu vor avea absenți și legea va trece.
Scandalul a pornit de la articolul 72, care introduce un prag maxim de 30% pentru orice companie, la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național. Soci¬al-democrații spun că astfel s-ar elimina monopolul creat de câteva firme, care au exploatat abuziv în ultimii 10 ani pădurile României.
În cererea de reexaminare, președintele Klaus Iohannis a criticat articolul și a spus că introducerea pragului ar crea un mediu neconcurențial. Fostul ministru al Apelor și Pădurilor, Doina Pană, care este și co-inițiator al Codului Silvic, i-a transmis lui Klaus Iohannis că a fost dezinformat, inclusiv de către reprezentanții unor companii cu interese în domeniu, cum ar fi Holzindustrie Schweighofer SRL. În plus, un ONG american a făcut public un filmuleț în care angajații Schweighofer erau de acord să cumpere lemn tăiat ilegal. Un alt articol controversat a fost cel legat de micii proprietari de păduri. Noul Cod Silvic le-ar permite celor care au mai puțin de 10 ha să-și exploateze pădurile în afara amenajamentelor silvice.
Săgeţi între palatele Puterii
Deși președintele Klaus Iohannis și premierul Victor Ponta au viziuni diferite în ceea ce privește Codul Silvic, ambii au anunțat acțiuni împotiva defrișărilor ilegale. Guvernul a sesizat DNA, după un raport al Corpului de Control la direc¬ţiile silvice din 5 judeţe.
Ancheta a fost făcută în perioada 2009-2012 și a scos la iveală indicii privind săvârşirea a 52 de fapte penale. De cealaltă parte, șeful statului a anunțat că problema defrișărilor va fi dezbătută în prima ședință a Conslilului Suprem de Apărare a Țării.
Ponta vrea să taie exportul
În ultimii zece ani, din România s-au exportat peste 33 de milioane de metri cubi de lemn, iar cea mai mare cantitate a avut ca destinaţie SUA, Asia şi Africa. Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă, care a fost însă blocat în discuţii la Ministerul Justiţiei, a anunţat premierul Victor Ponta.
Noile modificările aduse
- Impune un prag maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național.
- Vânzarea lemnului se va face din rampe și depozite speciale, nu direct din pădure ca până acum.
- Întocmirea de amenajamente silvice va fi obligatorie pentru proprietățile de fond forestier mai mari de 10 hectare).
- Majorarea pedepselor pentru cei care fură și exploatează ilegal lemnul.
- Obligatia RNP să cumpere şi să împădurească terenuri astfel încât proprietatea publică a statului să nu scadă sub 3 milioane de hectare.
- Permite, în anumite condiții, tăierile rase de pădure de molid, chiar din zonele incluse în parcuri naturale.
Codrul, frate cu austriacul, Schweighofer umflă potul
În România există 11.300 de firme care au ca domeniu de activitate prelucrarea lemnului. Cele mai productive firme sunt companiile austriece Schweighofer, Kronospan și Egger, ele deţinând 60% din această piaţă. Cele trei firme au avut afaceri cumulate de aproximativ un miliard de euro anul trecut. O sumă dublă faţă de cea raportată în 2009. Cea mai productivă s-a dovedit a fi Schweighofer, care a avut o cifră de afaceri de 470 de milioane de euro şi un profit de aproape 100 de milioane de euro.
Tăiem, tăiem şi pădurea tot nu scade
În 1989, fondul forestier al României era de 6,3 milioane de hectare. În ciuda defrişărilor masive, autorităţile susţin că această suprafaţă a crescut, ajungând la 6,5 milioane de hectare. O statistică stranie, contrazisă flagrant de reali¬tatea din teren. Curtea de Conturi a constatat că în ulti¬mii 25 de ani, sub asaltul druj¬belor, au fost culcate la pământ păduri mature de pe o suprafaţă de 360 de mii de hectare. Tăierile ilegale au fost evaluate la peste 5 miliarde de euro.
