Populația României va avea, în procente tot mai mari, venituri sub pragurile oficiale de sărăcie, lucru care va duce la o scădere cu aproape 6% a consumului privat, pe fondul unui declin economic accentuat (-5,7% în 2020), arată raportul „COVID-19 și Capitalul Uman” publicat ieri de Banca Mondială. Consumul guvernamental, în schimb, va crește cu aproape 10% pentru a susține lupta cu pandemia, dar asta va provoca un record al deficitului bugetar, de 9,1% din Produsul Intern Brut (PIB), și - implicit - o majorare până peste 45% din PIB a datoriei externe.
Potrivit Băncii Mondiale, sărăcia are mai multe praguri, în funcție de suma disponibilă unei persoane pentru consum: 1,9 dolari/zi, apoi 3,2 dolari/zi și, respectiv, 5,5 dolari/zi. Ei bine, prognoza pentru 2020 arată că România va avea procente tot mai mari din populație aflată sub aceste plafoane: de la 2,8% (în 2019) la 3,2% în cazul primului prag, apoi de la 5,2% la 6% în cazul celui de-al doilea și de la 10,2% la 12,3% în cazul celui de-al treilea. Ca argument, autorii raportului menționează că șomajul a atins cote nemaiîntâlnite în ultimii ani, iar riscurile pentru economie - generate de pandemie și nu numai - sunt extrem de mari.
Cât costă șomajul tehnic
„Declinul brusc al productivității a dus la deteriorarea condițiilor de pe piața muncii, cu efecte mai accentuate în rândurile tinerilor și femeilor. Locurile de muncă vacante au scăzut în trimestrele I și II, în timp ce rata șomajului a crescut la 5,4% în iulie, de la 4,1% în februarie. Pierderea locurilor de muncă și a veniturilor gospodăriilor au fost cauzate de șomajul tehnic, care a acoperit 1,3 milioane de beneficiari în timpul stării de urgență la un cost de aproximativ 370 de milioane de euro (0,2% din PIB)”, estimează Banca Mondială.
Evaluările instituției asupra impactului COVID-19 arată o creștere substanțială a ponderii populației cu risc de sărăcie în aprilie 2020, deoarece oportunitățile oferite în zona veniturilor pentru muncitorii săraci sau aproape săraci au scăzut și aproape o treime din gospodării au raportat scăderi ale veniturilor. În același timp, „pe măsură ce muncitorii inactivi temporar s-au întors la muncă, ponderea gospodăriilor care raportează venituri mai mici față de perioada pre-COVID-19 a scăzut puțin sub 20%, impactul asupra veniturilor fiind resimțit în gospodării, atât în cele sărace, cât și în cele care sunt mai puțin afectate de sărăcie”, mai arată raportul citat.
Toate sectoarele, pe minus
În ceea ce privește mersul economiei, Banca Mondială estimează o contracție de 5,7% în 2020, după creșterea de 4,1% din 2019 - care va fi urmată, însă, de o creștere de 4,9% în 2021. Contracția din 2020 este provocată de faptul că, potrivit estimărilor, toate sectoarele vor ieși pe minus: industria va suferi un declin de 10,6%, agricultura va scădea (desigur, pe fondul secetei) cu 9,8%, iar sectorul serviciilor va intra în teritoriul negativ (-2,8%) după ce în 2019 crescuse cu 6,9%. „Severitatea recesiunii și magnitudinea revenirii din 2021 depinde de evoluția crizei din sănătate și de politicile de răspuns, de impactul stimulentelor economice naționale și de absorbția celor acordate la nivel european”, precizează autorii raportului.
Bugetul, greu de echilibrat
Deficitul bugetar este de așteptat să ajungă la 9,1% din PIB în 2020, iar pentru 2021 Banca Mondială estimează 6,3%. „O reducere substanțială a deficitului în 2021 este improbabilă, având în vedere că Guvernul va trebui să susțină procesul economic de recuperare. Creșterea deficitului va împinge datoria publică la 45,1% din PIB în 2020 și la 47,7% în 2021”, arată Banca Mondială.
Chiar dacă avertizează că sărăcia va crește în România, experții Băncii Mondiale spun că majorarea de 40% a pensiilor, adoptată recent de Parlament, va avea impact asupra stabilității economice, iar pe termen scurt va duce la scăderea ratingului de țară.
Cea mai severă recesiune globală după cea din 2008
Referindu-se la ansamblul statelor cu economii emergente și aflate în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală, experții Băncii Mondiale se așteaptă la o scădere cu până la 4,4% până la sfârșitul anului curent, ceea ce reprezintă cea mai severă recesiune de la criza financiară globală din 2008. „Sunt așteptări ca și scăderile induse de pandemia din 2020 să adâncească nivelul sărăciei în țările din această regiune. Pe fondul unui prag al sărăciei calculat la 3,20 dolari/zi, estimările sugerează că încă 2,2 milioane de persoane vor fi afectate de sărăcie. Cu un prag al sărăciei calculat de obicei pentru țările cu venituri medii și superioare la 5,5 dolari/zi, aproape 6 milioane de persoane pot fi afectate de sărăcie”, menționează autorii raportului. Potrivit acestora, ritmul de redresare depinde de durata de manifestare a pandemiei de COVID-19, de disponibilitatea și distribuirea unui vaccin, precum și de gradul de intensificare a comerțului și investițiilor. Creșterea din regiune ar putea fi mai slabă decât ne-am putea aștepta, dacă pandemia se înrăutățește
Trebuie îmbunătățit climatul investițional, iar inovația și dezvoltarea digitală trebuie încurajate. De o importanță critică sunt investițiile semnificative și susținute în educație de calitate și în servicii de sănătate.
Anna Bjerde, vicepreședintă a Băncii Mondiale