Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi Comisia Europeană în actuala misiune de evaluare. Cele două instituţii au cerut creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, a anunţat ieri premierul Victor Ponta. Guvernul consideră nesustenabile cererile FMI. Ca atare, vizita finanţatorilor internaţionali se termină fără semnarea unei scrisori de intenţie. Ca atare, acordul cu FMI rămâne în vigoare urmând ca discuţiile pe cele două teme să se reia în luna aprilie.
FMI a cerut ca liberalizarea preţului gazelor să fie aplicată din luna aprilie urmând ca preţurile să crească de la 53,3 lei MWh la 62 lei Mwh. Ponta a catalogat această majorare drept “abruptă” şi “nesustenabilă” ţinând cont că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere iar astfel s-ar acumula noi datorii.
Rezultatele vizitei comune a FMI şi Comisiei Europene au fost anunţate de premierul Victor Ponta. Până la închiderea ediţiei, FMI nu a emis niciun coumunicat de presă în care să îşi prezinte punctul de vedere.
“Liberalizarea înseamnă creşterea preţului la gaze, ca să vorbim pe înţelesul tuturor. Până în aprilie, vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, realist, care să ţină cont de ce este cu adevărat, nu de calcule pe hârtie care sunt mecanice şi de multe ori în realitate produc efecte negative”, a spus Ponta. Reamintim faptul că Guvernul Boc a negociat cu FMI şi Comisia Europeană ca preţul gazelor pentru consumatorii casnici să crească de la 53,3 lei MW/h, în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015. Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvernul Ponta, care a anunţat că doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021. De atunci subiectul este unul fierbine pe lista discuţiilor cu finanţatorii internaţionali.
Închiderea minelor
Un alt subiect unde guvernul nu a fost de acord cu cererile FMI şI CE este restructurarea “masivă şi radicală” a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia. Guvernul consideră însă că o astfel de restructurare nu ar salva industria producătoare de energie pe bază de cărbune şi locurile de muncă, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector în câţiva ani în România.
“Sper să ne înţelegem, dar în interesul României. Suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu vom accepta măsuri să ducă la dispariţia acestui acest sector esenţial pentru siguranţa noastră energetică şi dezvoltarea economico-socială unor regiuni, Hunedoara, Gorjul în special, dar şi tot ce ţine adiacent”, a afirmat Ponta.
Scaderea TVA nu va fi aprobată de FMI
Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială nu vor fi niciodată de acord cu reducerea TVA, anunţată ca intenţie pentru anul viitor, dar astfel de decizii revin exclusiv în atribuţia Guvernului, a spus Ponta. “Ei nu o să fie niciodată de acord. Până la urmă, deciziile importante de politică economică şi fiscală le ia Guvernul şi statul respectiv. Ei vin doar să vadă dacă, în urma acestor măsuri, România îşi respectă ţintele de deficit şi respectă disciplina la nivel european. Politicile economice le facem noi, nu le fac dânşii. Dânşii doar propun anumite lucruri, dar decizia ne aparţine nouă, că noi răspundem în faţa oamenilor”, a spus Ponta, întrebat de presă, la finalul negocierilor cu cele trei instituţii, dacă a discutat cu experţii străini despre reducerea TVA şi care a fost punctul de vedere al acestora.
Premierul Ponta a anunat recent că obiectivul Guvernului pentru acest an este ca, din ianuarie 2016, să fie redusă taxa pe valoarea adăugată (TVA) la toate produsele, fiind posibilă reducerea generală a TVA cu până la trei puncte procentuale.