Curtea de Conturi a constatat în perioada stării de urgenţă prejudicii de 38,3 milioane de lei, abateri financiar-contabile estimate la 659 de milioane de lei şi a identificat venituri suplimentare estimate de 647.000 de lei. Potrivit Raportului special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență, pe care Curtea de Conturi l-a publicat ieri, cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor de șomaj se ridică la 5 miliarde de lei, la care s-au mai adăugat donații și sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei. 

În totalul cheltuielilor cu achizițiile, ponderea cea mai mare o dețin cele cu „Echipamente medicale, produse farmaceutice și produse de îngrijire personală” (43%), urmate de „Echipamente de securitate, de luptă împotriva incendiilor, de poliție și apărare” (19,5%) și de cheltuielile pentru „Îmbrăcăminte, încălțăminte, articole de voiaj și accesorii (12,5%). Inspectorii Curţii de Conturi au constat că Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) a avut o abordare diferențiată în cadrul procedurilor de achiziţii, impunând, de exemplu, garanţii şi niveluri de penalităţi arbitrare. Astfel, operatorii economici străini au beneficiat de un cuantum al procentului de garanție de 0,5% din valoarea contractului și de un cuantum al procentului de penalitate de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, existând situații în care li s-a decontat suplimentar și costul transportului, în timp ce operatorilor români li s-a solicitat garanția de bună execuție în procent de 5% din valoarea contractului, iar penalitățile au fost stabilite la 1% pentru fiecare zi de întârziere. În aceste condiții, au fost declarate câștigătoare ofertele unor operatori economici care conțineau propuneri de modificare a clauzelor contractuale stabilite în cadrul documentației de atribuire, clauze dezavantajoase pentru autoritatea contractantă. 

Abateri în cascadă la Unifarm 

Pe lista entităţilor controlate de inspectorii Curţii s-a numărat şi societatea Unifarm, din subordinea Ministerului Sănătăţii, unde Eugen Adrian Ionel, directorul general al companiei, a fost pus sub control judiciar de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat, printre altele, de luare de mită în legătură cu atribuirea unui contract de achiziţie a echipamentelor de protecţie împotriva infectării cu noul coronavirus. Controlul realizat de Curtea de Conturi a constatat o serie de erori, nereguli și deficiențe de management, ce au avut drept consecință realizarea parțială a atribuțiilor sale, întrucât nu a asigurat corespunzător și urgent rețeaua sanitară cu produse specifice combaterii pandemiei. Astfel, printre neregulile reţinute în raportul Curţii apar:

- Contractarea unor achiziții de echipamente și materiale sanitare în valoare 1.619.238 mii lei fără existența prevederilor bugetare aprobate cu această destinație. Mai mult, aceste achiziții au fost efectuate de CN UNIFARM SA contrar legii și statutului companiei, respectiv fără ca directorul general al companiei să solicite aprobarea Adunării Generale a Acționarilor (AGA) pentru efectuarea acestor achiziții

- Compania a achiziționat echipamente/materiale sanitare de la firme intermediare, deși deținea toate autorizațiile necesare în vederea realizării achizițiilor direct de la producătorii externi prin importul acestora și/sau de la producători interni, ceea ce a făcut ca CN UNIFARM să plătească prețuri de achiziție mai mari cu suma estimată la 175.274 mii lei reprezentând diferența dintre prețul de achiziție și prețul de intrare în țară declarat de furnizori (importatori). Aceste plăți suplimentare au fost efectuate din împrumuturile contractate. 

73% din cheltuielile pentru combaterea pandemiei au reprezentat plata indemnizației acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei).

Raportul Curţii, în care au fost implicaţi 700 de inspectori, arată că achiziţiile publice au fost de multe ori ilegale sau făcute la preţuri umflate