Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Majorarea TVA dă peste cap ţinta de inflaţie a BNR
Rata inflaţiei se va plasa în jurul valorii de 8%, cifră care va fi înscrisă în acordul încheiat de autorităţile române cu FMI, potrivit estimărilor realizate de BNR.
"Ultimele evaluări făcute vineri şi confirmate azi dimineaţă cu privire la efectele potenţiale pe ansamblu ne arată că după estimarea noastră, la sfârşitul anului vom avea o rată a inflaţiei undeva de 8%", a declarat ieri guvernatorul Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a menţionat că majorarea TVA cu cinci puncte procentuale la 24% ar conduce, dacă s-ar transmite integral şi la toate preţurile, la o creştere de 4,2 puncte procentuale faţă de nivelul actual. "În coşul de consum sunt produse care au o cotă de TVA de 9%, articole medicale, cărţi, servicii hoteliere, deci cam 5% din coş. De asemenea, produse cu TVA zero - servicii îngrijire medicală, bilete cinema, teatru, cu o pondere de 4%. În consecinţă, tot aritmetic, ţinând cont de acestea, majorarea cu transmitere integrală, aritmetică, ar fi de 3,9%", a precizat Isărescu. BNR estimează o creştere a inflaţiei cu 3 puncte şi ceva - 4 puncte şi ceva ca prim impact după majorarea TVA de la 19% la 24%, a spus viceguvernatorul BNR Cristian Popa. "Avem estimări de creştere a inflaţiei în primă rundă de 3 puncte şi ceva până la 4 puncte şi ceva. Noutatea bună pe care n-am încorporat-o în scenarii este că, se pare, mai mulţi vânzători cu importanţă, mă refer la lanţurile de magazine, preferă să încorporeze creşterea de TVA şi să nu mai transfere costurile cumpărătorilor. (...) Se pare că marele element care acţionează în continuare în sensul dezinflaţiei este deficitul de cerere", a spus Popa. El a arătat că, în şocuri inflaţioniste de tipul majorării taxelor, banca centrală are capacităţi limitate în a combate primul val de ajustări de preţuri.
BNR ar putea introduce în perioada următoare noi restricţii privind creditarea în valută, cum ar fi raportul dintre valoarea finanţării şi a garanţiei sau gradul de provizionare aferent împrumuturilor în devize străine, a spus Isărescu. "Dă-i românului mintea de apoi. Dacă a trebuit să trecem printr-o experienţă mai puţin plăcută ca să înţelegem ce înseamnă risc valutar, cel puţin să promovăm această idee. La nivelul normelor prudenţiale, nu exclud introducerea unor limite mai prudente în ceea ce priveşte valoarea creditului în raport cu valoarea garanţiei în domeniul creditului în valută. De asemenea, constituirea unor provizioane mai mari este posibil să fie o soluţie", a spus Isărescu.
El a ţinut să precizeze că mesajul privind creditarea în valută nu reprezintă o neîncredere în moneda naţională, prin reiterarea riscurilor valutare, ci mai degrabă de încredere. "Fac această precizare cu atât mai mult cu cât în perioada actuală evoluţiile de pe piaţa valutară au reinflamat pasiunile, abordările emoţionale, şi să nu cumva să se înţeleagă că noi, vorbind despre limite prudenţiale, nu administrative, în ceea ce priveşte creditarea în valută nu avem încredere în leu. Dimpotrivă, vrem să transmitem un semnal de încredere în moneda naţională", a adăugat oficialul BNR.
Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a declarat că este adeptul unei restricţionări axate pe debitorii care nu au venituri în moneda în care se împrumută. "Condiţia era ca aceste credite să ducă şi în investiţii, la fel investiţiile străine directe, nu doar imobiliare şi bunuri de consum, cum parţial s-a întâmplat şi în România", a adăugat Popa.
