Preţurile vor creşte cu 8%

Majorarea TVA dă peste cap ţinta de inflaţie a BNR

Rata inflaţiei se va plasa în jurul va­lorii de 8%, cifră care va fi înscrisă în acordul încheiat de autorităţile române cu FMI, potrivit estimărilor realizate de BNR.

"Ultimele evaluări făcute vineri şi confirmate azi dimineaţă cu privire la efectele potenţiale pe ansamblu ne arată că după estimarea noastră, la sfârşitul anului vom avea o rată a inflaţiei undeva de 8%", a declarat ieri guvernatorul Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a menţionat că majorarea TVA cu cinci puncte pro­centuale la 24% ar conduce, dacă s-ar transmite integral şi la toate pre­ţu­rile, la o creştere de 4,2 puncte procentuale faţă de nivelul actual. "În coşul de consum sunt produse care au o cotă de TVA de 9%, articole me­di­cale, cărţi, servicii hoteliere, deci cam 5% din coş. De asemenea, pro­du­se cu TVA zero - servicii îngrijire me­dicală, bilete cinema, teatru, cu o pon­dere de 4%. În consecinţă, tot arit­metic, ţinând cont de acestea, ma­jo­rarea cu transmitere integrală, arit­me­tică, ar fi de 3,9%", a precizat Isă­re­s­cu. BNR estimează o creştere a in­flaţiei cu 3 puncte şi ceva - 4 puncte şi ceva ca prim impact după majorarea TVA de la 19% la 24%, a spus vi­ceguvernatorul BNR Cristian Popa. "Avem estimări de creştere a inflaţiei în primă rundă de 3 puncte şi ceva până la 4 puncte şi ceva. Noutatea bună pe care n-am încorporat-o în sce­narii este că, se pare, mai mulţi vân­zători cu importanţă, mă refer la lan­ţurile de magazine, preferă să în­cor­poreze creşterea de TVA şi să nu mai transfere costurile cum­pă­ră­to­ri­­lor. (...) Se pare că marele element care acţionează în continuare în sensul dezinflaţiei este deficitul de ce­re­re", a spus Popa. El a arătat că, în şo­curi inflaţioniste de tipul majorării ta­xelor, banca centrală are capacităţi limitate în a combate primul val de ajustări de preţuri.

BNR ar putea introduce în perioada următoare noi restricţii privind creditarea în valută, cum ar fi raportul dintre valoarea finanţării şi a ga­ran­ţiei sau gradul de provizionare afe­rent împrumuturilor în devize străi­ne, a spus Isărescu. "Dă-i ro­mâ­nu­lui mintea de apoi. Dacă a trebuit să trecem printr-o experienţă mai pu­ţin plăcută ca să înţelegem ce în­seam­nă risc valutar, cel puţin să promo­văm această idee. La nivelul nor­me­lor prudenţiale, nu exclud introduce­rea unor limite mai prudente în ceea ce priveşte valoarea creditului în ra­port cu valoarea garanţiei în dome­niul creditului în valută. De asemenea, constituirea unor provizioane mai mari este posibil să fie o soluţie", a spus Isărescu.

El a ţinut să precizeze că mesajul privind creditarea în valută nu reprezintă o neîncredere în moneda naţională, prin reiterarea riscurilor valutare, ci mai degrabă de încredere. "Fac această precizare cu atât mai mult cu cât în perioada actuală evo­luţiile de pe piaţa valutară au reinfla­mat pasiunile, abordările emoţionale, şi să nu cumva să se înţeleagă că noi, vorbind despre limite prudenţiale, nu administrative, în ceea ce priveşte cre­ditarea în valută nu avem în­cre­dere în leu. Dimpotrivă, vrem să transmitem un semnal de încredere în moneda naţională", a adăugat oficialul BNR.

Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a declarat că este adeptul unei restricţionări axate pe debitorii care nu au venituri în moneda în care se împrumută. "Condiţia era ca aceste credite să ducă şi în investiţii, la fel investiţiile străine directe, nu doar imobiliare şi bunuri de consum, cum parţial s-a întâmplat şi în România", a adăugat Popa.