Privaţii din energie nu vor transparenţă

Firmele private nu vor să tranzacţioneze pe OPCOM după ce au făcut scandal ani întregi statului
După ce ani de zile s-au plâns de lipsa de transparenţă şi de faptul că societăţile de stat nu tranzacţionează energia pe OPCOM, acum firmele private vor ca aceeaşi regulă să nu li se aplice şi lor.

Companiile private nu sunt de acord şi acum nu mai vor să îşi desfăşoare toate tranzacţiile pe OPCOM, la nici câteva luni de când măsura a fost instituită prin noua lege a energiei. Firmele private argumentează că nu pot obţine finanţare bancară în lipsa unui contract de furnizare, iar premierul Victor Ponta a declarat ieri că Guvernul vrea să "flexibilizeze" această regulă. Noile reglementări ar putea fi realizate, însă, numai pentru companiile private.

"O anumită prevedere din lege referitoare la posiblitatea de achiziţie a energiei doar pe OPCOM noi am gândit-o corect, pentru a preîntâmpina pe viitor ceea ce România a avut ca problemă primordială în ultimii ani-contractele bilaterale dezavantajoase pentru companiile de stat. Am pus o barieră, dar o barieră atât de strictă încât şi investitorii privaţi se lovesc uneori de ea şi mi s-a explicat că, uneori, o prevedere atât de rigidă împiedică tocmai desfăşurarea unor investiţii private. Din punctul de vedere al Guvernului, există disponibilitatea totală de a discuta şi avem nevoie ca acele modificări să fie susţinute de dumneavoastră, e foarte important să fim parteneri în acest efort", a spus Ponta oamenilor de afaceri prezenţi la conferinţă.

Schimbarea OPCOM
Acelaşi lucru l-a susţinut şi Nicolae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). El a afirmat că producătorii de energie regenerabilă ar putea primi licenţe speciale pentru a tranzacţiona electricitatea prin contracte directe până când finalizează investiţiile în unităţile de producţie, iar ulterior să încheie contracte de vânzare-cumpărare pe OPCOM. El a mai spus că a discutat şi cu OPCOM pentru a vedea "dacă pot prelua şi alte tipuri de contracte" şi că operatorul pieţei de electricitate încearcă să dezvolte o platformă specială pentru astfel de contracte.

În acestă situaţie se află Transelectrica, care are prea multe solicitări de racordări la sistemul energetic naţional. Acestea totalizează 30.000 MW numai pe eolian, ceea ce este aproape dublu faţă de capacitatea actuală a sistemului energetic naţional, de 18.000 MW. Investitorii se înghesuie deoarece România oferă subvenţii foarte generoase pentru energia verde, într-o schemă de 10 miliarde de euro, iar mulţi dintre aceştia nu dispun de sumele necesare realizării proiectelor. Pe lângă energia în sine, companiile pot vinde şi certificatele verzi acordate.

Cine seamănă vânt culege scumpiri
Aşa cum este legislaţia în acest moment, producătorii de energie eoliană primesc două certificate verzi până în 2017 pe fiecare MWh produs, după care se va reduce la unul singur. Pentru energia fotovoltaică se primesc şase certificate verzi. La valorile actuale, asta înseamnă că în acest caz un producător pe primeşte 330 de euro din certificate, la care se adaugă 50 de euro din vânzarea electricităţii. În acest moment există la Transelectrica cereri pentru racordarea a 1.000 MW instalaţi în centrale fotovoltaice. De asemenea, investiţia necesară a scăzut din moment ce tehnologiile s-au îmbunătăţit. Pentru a atinge ţintele de mediu impuse de Uniunea Europeană, România nu are nevoie decât de 4.300 MW eolieni, 230 MW solari şi 600 MW în biomasă. Deja mari companii din România precum Alro se plâng că energia verde a crescut cu 15% preţul energiei, ceea ce face ca industria să devină necompetitivă. Potrivit ANRE, schema de sprijin a energiei verzi va duce la scumpirea energiei cu 30% până în 2017.

Să fie egalitate, dar nu pentru căţei
În privinţa cererilor furnizorilor şi producătorilor din energia verde sunt mai multe probleme. Mai întâi de toate furnizorii nu doresc ca toate tranzacţiile lor să fie transparente deoarece astfel se poate calcula foarte uşor structura de costuri iar clienţii din industrie pot solicita reduceri de preţ. În final, asta înseamnă scăderea marjei de profit. Pe de altă parte, producătorii de energie verde nu sunt cu nimic discriminaţi faţă de companiile de stat. Astfel, Nuclearelectrica trebuie să investească 4 miliarde de euro în realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi tot îşi vinde energia pe OPCOM. La fel şi în cazul Complexului Energetic Oltenia, unde investiţiile de mediu sau achiziţia certificatelor de carbon costă sute de milioane de euro. Mai mult, există deja pe OPCOM o platformă unde se pot semna contracte pe perioade de mai mulţi ani - Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale (PCCB). Spre exemplu, ArcelorMittal venise la începutul acestui an cu o cerere de ofertă pe doi ani, prin care dorea cumpărarea unei cantităţi de 3 TWh. Cel mai probabil, producătorii de energie verde se referă la vânzarea pe PZU - Piaţa Zilei Următoare - unde nu există contract iar sistemul e asemănător celui bursier, bazat pe cerere şi ofertă. Dar şi în acest caz compania de stat Electrica îşi dezvoltă două parcuri eoliene şi va trebui să tranzacţioneze tot pe OPCOM.