Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Orice Guvern din România şi-a stabilit bugetul pe anul următor pornind de la estimările realizate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Datele servite de către CNP nu prea se potrivesc însă cu realitatea. Estimările umflate au dat mereu o mână de ajutor guvernelor. Un PIB estimat eronat cu câteva miliarde de lei în plus, le-a permis acestora să angajeze cheltuieli mai mari pentru satisfacerea clientelei politice, să majoreze salariile în sectorul bugetar fără nicio noimă etc. Minciuna are însă picioare scurte, iar toamna este momentul adevărului.
Adevărul iese la lumină, prin toamnă, când se trece la ro ectificare bugetară negativă pentru că estimările au fost eronate, declanşându-se astfel clasica goană după bani. Nici anul acesta nu a făcut excepţie de la regulă, în luna septembrie operându-se o rectificare bugetară negativă, acompaniată de măsuri exstreme, cum ar fi obligarea companiilor de stat să acorde dividende suplimentare în valoare de două miliarde de lei. Comisia Naţională de Prognoză şi-a făcut un obicei din a oferi estimări eronate. Fie că sunt prea optimiste, fie prea pesimiste, aceste rateuri repetate ar trebui să facă orice guvern mult mai circumspect în ceea ce priveşte veridicitate cifrelor puse pe masă de cei de la CNP.
PIB-ul făcut din pix
Cel mai bun exemplu pentru a exemplifica cum se evaluează parametrii macroeconomici la CNP este deflatorul economic PIB. Diferenţele între prognoză şi realitate sunt atât de mari încât te poţi întreba dacă nu cumva previziunile au şi o accentuată componentă politică. În prognoza de toamnă a anului 2015, CNP prognoza pentru acel an un PIB de 704,5 miliarde de lei, dar el s-a încăpăţânat să nu respecte previziunea şi a închis la 711,1 miliarde de lei. O diferenţă mică, de numai 6,6 miliarde de lei, am putea spune dacă ne uităm că în aceeaşi prognoză de toamnă din 2015, CNP estima pentru 2016 un PIB de 746,6 miliarde de lei, dar în final acesta a fost de 761,5 miliarde de lei, adică o diferenţă de 14,9 miliarde de lei. Acum să vedem dacă o nimereşte cu 2017. Prognoza din toamna lui 2015 indica un PIB de 795,3 miliarde de lei, iar prognoza din toamna acestui an indică o valoare de 837,1 miliarde de lei.
„Putem discuta cum Comisia Naţională de Prognoză a putut să schimbe atât de radical într-un trimestru nu prognoza pentru că prognoza PIB pot să o schimbe dacă apar date noi, ci prognoza PIB-ului potenţial. De la un trimestru la altul să revizuieşti cu 0,7-0,8 puncte procentuale este un pic dificil de crezut” Horia Braun, economist şef BCR
Şi în ceea ce priveşte balanţa comercială a României prognozele dau chix, mai ales când vorbim despre exporturi. În toamna lui 2015 prognoza arăta că anul se va încheia cu exporturi în valoare de 55,45 miliarde de euro, dar ele s-au oprit la suma de 54,59 miliarde de euro. La fel de optimistă era şi prognoza pentru 2016 care miza pe exporturi de 59.330 de miliarde de euro, dar ele nu au depăşit în final 57,38 miliarde de euro, conform aceleiaşi Comisii Naţionale de Prognoză. Pentru acest an optimismul s-a mai diluat. După ce în toamna lui 2015 se prognoza un export de 63,66 miliarde de euro, în prognoza din toamna acestui an s-a mai tăiat un miliard de euro din sumă, 2017 urmând să totalizeze exporturi prognozate la 62,55 miliarde de euro.
Tabel
Prognoza de iarnă 2014 Prognoza de toamnă 2017
Criteriu 2015 2016 2017 2015 2016 2017
Populaţie ocupată 8.325 8.380 8.440 8.535,4 8.449 8.580
Salariaţi 4.645 4.715 4.790 6.062,2 6.201 6.575
(mii persoane)
Creşterea economică este un alt paramentru economic care a dat mereu bătăi de cap celor de la CNP. În unii ani ea a fost mai mare decât prognozele, iar în alţii mai mică, diferenţele de estimare fiind destul de consistente
