Războiul conductelor, şansa pentru gaz ieftin

Situaţia actuală, în care arhitectura reţelelor de transport al gazelor naturale este redesenată din cauza crizei, este cel mai bun moment în care România să încerce să scape de companiile intermediare care importă gaze în ţara noastră şi să treacă la contracte directe cu Gazprom.

"Cele mai mari şanse pentru realizarea de contracte directe de furnizare de gaze ale unor companii din România le au Distrigaz Sud şi E.ON Gaz iar aceste contracte să fie integrate în contractele-cadru la nivel de grup ale Gaz de France şi E.ON Ruhrgas", ne-au precizat surse din piaţă. De altfel, Vladimir Putin, premierul Rusiei a vorbit de două ori în timpul crizei gazelor din ianuarie cu preşedintele Traian Băsescu, şi a spus că Rusia este gata să aibă contracte directe.

"Preşedintele României, în discuţia cu mine a pus această întrebare. Suntem dispuşi să intrăm în relaţii directe cu companiile statale", a spus Putin în ianuarie. România importă în acest moment gaze prin WIEE, care are acţionari Wintershall (Germania) şi Gazprom şi Conef. România importă anual circa 30%-35% din consumul total de 18 miliarde de metri cubi pe an. Importurile sunt cu 10% mai scumpe din cauza intermediarilor, aprecia anul trecut fostul ministru al economiei şi finanţelor Varujan Vosganian.

GAZ DE FRANCE VREA SĂ SE CONECTEZE CU RUŞII
Ceea ce pierde pe de o parte, Rusia câştigă pe alta în războiul conductelor.
După ce Ucraina şi Uniunea Europeană s-au înţeles în urmă cu trei săptămâni pentru un împrumut de 2,5 miliarde de dolari pentru ca partea ucrainiană să modernizeze conductele de tranzit, Rusia a anunţat că partenerii Nord Stream au început discuţiile pentru invitarea Gaz de France la realizarea gazoductului care subtraversează Marea Baltică.

La data de 23 martie, Uniunea Europea­nă a decis să împrumute Naftogaz, com­pa­nia naţională ucrainiană de petrol şi gaze, cu 2,5 miliarde de dolari, potrivit Kommersant. Toate reparaţiile vor costa 5 miliarde de dolari. Naftogaz are la mo­men­tul actual datorii de 4 miliarde de do­lari. Uniunea Europeană importă 20% din necesarul său de gaze naturale din Rusia iar 80% din aceste cantităţi tran­zi­tează Ucraina.

UE a insistat asupra unei reforme a Naftogaz ca o condiţie pentru acordarea banilor. Kievul a fost de acord atunci ca Ukrtransgaz, subsidiara care coordonează gazoductele ţării, să devină companie independentă şi să dea acces la conducte şi depozitele de înmagazinare către alte condiţii în condiţii comerciale transparente. Împrumutul, contractat pe 7 ani de la Banca Mondială (BM) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), va fi destinat mo­der­ni­zării gazoductelor, staţiilor de compresare şi a depozitelor subterane.

PLANURI UCRAINENE
"Europa să se gândească dacă să sprijine Nord Stream, estimat să coste 20 de miliarde de dolari şi South Stream, care necesită 30 de miliarde de dolari in­ves­ti­ţii, când investind 5 miliarde de dolari în proiectul nostru şi să creştem livrările cu 60 de miliarde de metri cubi", a spus Serhiy Pavlusha, viceministrul energiei din Ucraina.

În urma crizei gazelor din ianuarie, care a lăsat marea parte a Europei fără gaz pentru 2 săptămâni, Rusia a început să promoveze mai mult proiectele gazoductelor Nord Stream şi South Stream, care ocolesc Ucraina. Nord Stream va transporta 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an şi ar trebui să traverseze ma­rea Baltică din Rusia până în Germania. Va fi realizat de Gazprom, nemţii de la E.ON şi BASF şi olandezii de la Gasunie. La data de 10 aprilie, partenerii au deschis discuţiile cu Gaz de France SUEZ pentru participarea acestui grup la construcţia Nord Stream. Gazprom deţine acum 51% din companie, E.ON şi BASF deţin câte 20% iar Gasunie are restul de 9%.

OFENSIVÂ ENERGETICĂ RUSĂ
În privinţa South Stream, Gazprom a semnat cu Ungaria un acord pentru rea­li­za­rea tronsonului din această ţară, ca şi un depozit subteran. South Stream e gân­dit să traverseze Marea Neagră, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Austria.

O altă ramură trebuie să ajungă prin Grecia în Italia. Gazoductul trebuie să transporte în Eu­ropa 31 de miliarde de metri cubi de gaz pe an. În privinţa MOL, maghiarii s-au tre­zit în acţionariat cu Surgutneftegaz, care a cumpărat cu 1,4 miliarde de euro pachetul de 21,2% deţinut anterior de OMV. Analiştii se aşteaptă ca Surgut să în­cer­ce o preluare integrală. Publicaţia germană Die Welt publica în 2008 un interviu cu Stanislav Belkovski, un apropiat al premierului rus Vladimir Putin, în care preciza că Putin deţine 37% din acţiunile Surgutneftgaz. România poate opri dezvoltarea South Stream, deoarece traseul conductei trece prin zona exclusivă a Mării Negre pe care o are ţara noastră.

CE A VORBIT PUTIN CU BĂSESCU
Premierul rus Vladimir Putin a vorbit cu preşedintele român despre posibilitatea aprovizionării Ungariei prin intermediul gazoductelor care traversează ţara noastră, au precizat pentru Jurna­lul Naţional specialişti din piaţă.

"Putin a dorit să ştie dacă prin gazoductele care traversează Dobrogea poate transporta gaze către Ungaria. Gazoductul respectiv are o capacitate teoretică de a transporta 30 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. Ruşii voiau să pompeze mai mult gaz prin Blue Stream (gazoduct pe sub marea Neagră care ajunge în Turcia - n.r.) şi de aici sensul de transport să se inverseze şi gazul să traverseze Bulgaria şi România, până la Isaccea.

De aici, ga­zul ar fi trebuit să fie redirec­ţio­nat spre Ungaria prin sistemul naţional de transport al gazelor. Din păcate, sta­rea teh­nică a instalaţiilor arată că nu se pot transporta peste 20 de miliarde de me­tri cubi de gaz pe an, aşa că soluţia a fost abandonată", au spus specialiştii.