Reprofilare - De la carbuni la iahturi

Minerii din Valea Jiului s-au reorientat spre constructia de subansambluri pentru iahturi sau dispozitive electrice pentru Marina Britanica. Micii intreprinzatori sunt inca putini, desi au la dispozitie finantare din partea Bancii Mondiale pentru noi afaceri.

Renasterea Vaii Jiului este grea, in conditiile in care Compania Nationala a Huilei este inglodata in datorii, iar programul de "regenerare socio-economica", finantat de Banca Mondiala, abia a demarat.

Minerii din Valea Jiului isi schimba greu meseria, desi beneficiaza de finantare din partea Bancii Mondiale. Cele 13 firme care beneficiaza de serviciile Centrului de afaceri de la Lonea, infiintat cu banii Bancii Mondiale, au atras 73 dintre miile de someri din zona. Reconversia profesionala a acestora i-a impins catre domenii care nu au nici o legatura cu subteranul. Una dintre firmele unde sunt angajati fosti mineri produce subansamble de infrastructura pentru iahturi, iar o alta face dispozitive electrice despre care oficialii centrului spun ca iau calea marinei britanice. Dar acestea sunt detalii mai curand pitoresti.

INCUBATORUL. Numarul minerilor someri ar impune deschiderea unui centru nou in zona. "Doar daca cererea va justifica o astfel de decizie se va face", spune, rezervat, Marcel Hoara, directorul general al Agentiei Nationale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM), care gestioneaza imprumutul de 60 de milioane de dolari de la Banca Mondiala, acordat pentru "regenerarea socio-economica a zonelor miniere". Centrul de la Lonea a fost construit tot cu banii Bancii Mondiale, pe amplasamentul exploatarii miniere inchise.

In afara de componente de poliester si fibra de sticla pentru iahturi, firmele gazduite de Centrul de afaceri de la Lonea mai produc confectii metalice, mobilier, dar au reprezentare si in comert, servicii de curatenie sau patiserie. Centrul este un hibrid intre un incubator de afaceri si miniparc industrial, care ofera acces la utilitati si spatii de birouri si de productie contra unor chirii modice, dar si servicii gratuite de asistenta manageriala.

PROGRESE FIRAVE. Absorbtia fondurilor Bancii Mondiale ramane insa redusa in Valea Jiului, incat, de pilda, in cazul microcreditelor pentru firme, banii au fost redirectionati spre judetul Alba si spre alte localitati hunedorene decat cele din valea Jiului. Doar daca se adauga si proiectul-pilot anterior se ajunge la un total de microcredite de 800.000 dolari, imprumutati de 160 de firme, la dobanda apropiata de cea a pietei, dar cu costuri administrative mai mici.

Angelo Brezoianu/ROMPRESFOTO

Desi mai substantial, succesul finantarii salariilor noilor angajati este inca redus: de anul trecut incoace, firmele au creat doar 1.278 de noi locuri de munca, pentru care se vor deconta firmelor salarii echivaland cu 1,53 milioane de dolari. Conditia este ca societatile sa mentina locul de munca al fostilor mineri timp de un an. Din cele 60 de milioane de la Banca Mondiala nu s-au cheltuit in toata tara decat 9 milioane de dolari.

PRAPASTIA. Din 1990 pana in present, au fost disponibilizati peste 38.000 de mineri in Valea Jiului. Desi recunoaste ca apetenta pentru programele ANDZM nu este grozava, Marcel Hoara este optimist. "Au durat mult numeroasele faze premergatoare, practic pana anul trecut". Pe de alta parte, consultantii locali au remarcat apetenta antreprenoriala redusa din zona. "Majoritatea barbatilor pleaca sa-si caute de lucru in alta parte, mai ales in strainatate. La cursurile Centrului de la Lonea isi iau atestatul de zidar sau de bucatar si pleaca din zona. Majoritatea celor care au venit in Vale din alte zone s-au intors acolo cu salariile compensatorii si si-au facut case. Unii au cumparat apartamente si in Bucuresti si le-au inchiriat", spune un consultant al Centrului de la Lonea.

SUPRAVIETUIRE

"Cel putin 5-6 ani, supravietuirea Vaii Jiului va fi legata de minerit", a declarat Varujan Vosganian (foto), ministrul Economiei, al carui ton a capatat accente dramatice dupa ce a coborat in mina Lupeni. Supravietuirea ne va costa 1,2 miliarde de lei alocati Companiei Nationale a Huilei (CNH) numai pana in 2010 inclusiv. Apoi nu vor mai fi subventii deloc. CNH are datorii sunt de doua ori mai mari decat cifra de afaceri de circa 700 de miliarde de lei noi, iar sansele sale sunt legate de o posibila fuziune cu termocentrala de la Paroseni sau cea de la Mintia Deva, care apartin acum de Termoelectrica. La CNH nu s-a investit nici un leu in mine din 1990 pana in 2003, cand s-a cheltuit pe credit un milion de dolari. Recent, cu 8 milioane de euro s-a mai cumparat un utilaj complex de abataj si se vor lua altele de 30 de milioane. Conditiile de extragere a carbunelui sunt inca rudimentare. Minerii inca mai lucreaza cu rangi, iar deasupra lor carbunele apasa amenintator pe plasele de protectie. Ineficienta transportoarelor prin galerii este compensata de lopeti. Fata de 1990, populatia Vaii Jiului s-a injumatatit pana la circa 150.000 de oameni. Speranta de viata a minerilor ajunge la 55 de ani, dar nu exista un studiu profesional al starii de sanatate din regiune, potrivit datelor Ministerului Economiei (MEC).