Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pandemia de coronavirus anunță un nou val recesionist la nivel global și găsește România într-o situație asemănătoare celei din 2008. Acum, ca și atunci, Produsul Intern Brut (PIB) se află pe un trend ascendent, dar acuzăm deficite severe și o inflație destul de ridicată. Criza izbucnită în urmă cu 12 ani a avut o cauză pur financiar-bancară, însă de data aceasta au mai apărut două vulnerabilități, în domeniul medical și în întregul sistemul de business, veniturile tuturor categoriilor de populație fiind afectate. Specialiștii ne avertizează să ne pregătim pentru o scădere economică mai mare, pe plan mondial și local, declinul urmând să depășească 10%.
Criza financiară mondială a avut ca punct de pornire data de 15 septembrie 2008, când a fost anunțat falimentul grupului bancar american Lehman Brothers, urmat apoi de alte „cutremure” în sistemul financiar mondial. România avea să încheie acel an cu o creștere a PIB de 9,3%, cea mai mare din Uniunea Europeană, a cărei medie a fost de numai 0,5%, potrivit datelor Eurostat. Pe locurile următoare în top s-au clasat, atunci, la distanțe apreciabile de noi, Bulgaria (6,1%) Slovacia (5,6%) și Polonia (4,2%). Dar au fost și state membre cu declinuri economice severe, precum Estonia (-5,1%) sau Irlanda (-4,5%).
Recesiunea ne-a lovit puternic
Anii de criză ne-au lovit însă puternic. România a consemnat mari scăderi la acest capitol, de -5,5% în 2009 și -3,9% în 2010. Economia UE a coborât cu -4,3% în 2009, când toate țările membre au înregistrat scăderi, cu excepția Poloniei, care a urcat cu 2,8%. În 2010, spre deosebire de România, UE a trecut în teritoriu pozitiv, cu o majorare medie de 2,2%. Astfel, la noi, recesiunea a stat mai mult, PIB-ul nostru intrând pe creștere abia în 2011, când am avut un avans de 2%, peste media UE, de 1,8%. În 2019 România a raportat, de asemenea, o creștere economică substanțială, de 4,1%, mult peste media UE, de 1,5%. De data aceasta, spațiul comunitar a înregistrat o evoluție mai compactă, în sensul că niciunul din cele 27 de state nu a raportat scădere.
Mai risipitori decât europenii
România a intrat în criza financiară cu un deficit bugetar printre cele mai ridicate, 5,4% din PIB în 2008, an în care UE raporta o medie de numai 2,5%. Situația s-a agravat pentru noi în 2009 și 2010, când am consemnat niveluri uriașe, de 9,1% și 6,9%, dar atunci nici spațiul comunitar în ansamblu nu stătea pe roze, având cote de 6,6% și 6,4%. Ulterior, am reușit să reducem deficitul, până la un minimum de 0,6% în 2015 (când media UE era de 2,4%), dar apoi lucrurile iar au luat o întorsătură neplăcută.
Prea puțini bani la buget
Anul trecut a fost încheiat de România cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, în timp ce Comisia Europeană estimează pentru UE o medie de numai 0,9%. Deja am depășit pragul de 3% prevăzut de Tratatul de la Maastricht, prag pe care îl atinsesem în 2018, când, de asemenea, am întrecut cu mult media UE, de 0,7%. România stă însă prost la acest bilanț, în condițiile în care Guvernul atrage o mică parte din cât produce economia, comparativ cu celelalte țări. La noi, veniturile statului au oscilat între 25,8% în 2009 și 27,1% în 2018. În aceleași perioade, media celor 27 de state care compun astăzi UE a variat de la 39% la 41%, conform Eurostat. Franța, una dintre cele mai puternice economii europene, a realizat venituri de 44% în 2009 și 48,2% în 2018.
Suntem campionii inflaţiei
Ritmul de creștere a prețurilor a fost și mai este încă o problemă pentru România. În 2008 am avut o rată a inflației de 7,9%, mult peste media UE, de 3,7%. Atunci însă erau țări cu niveluri mai mari, precum Letonia (15,3%) sau Bulgaria (12%). Apoi, România a coborât la cote mai mici, 5,6% în 2009, 6,1% în 2010, dar asta în timp ce UE se ducea cu inflația foarte jos, 1% în 2009, 2,1% în 2010. De data asta, stăm mai bine la nivelul indicelui, dar mai prost în raport cu celelalte state. Am înregistrat cele mai ridicate rate din spațiul comunitar în 2018 și 2019, de 4,1% și, respectiv, 3,9%, evident peste mediile de UE, de 1,9% și 1,5%.
Rata șomajului a fost anul trecut de 3,9%, sensibil mai mică decât recordul de 7,2% din 2011. Ne putem însă aștepta ca numărul celor fără un loc de muncă să crească în perioada următoare, având în vedere sistarea sau limitarea activităților în multe companii. Pe de altă parte, foarte mulți dintre cei care în această perioadă au revenit din străinătate vor apela la stat pentru acordarea de ajutoare sociale, deoarece nu au nicio sursă de venit. Așadar, statul va fi obligat să bage adânc mâna în buzunar pentru susținerea financiară a acestor persoane.
Strângem punga numai la ananghie
Criza financiară mondială ne-a adus și un aspect pozitiv și anume faptul că a domolit frenezia consumului de produse provenite din străinătate. Dacă în 2008 aveam un deficit comercial de 23,5 miliarde de euro, anul următor acesta a scăzut la mai puțin de jumătate, până la 9,8 miliarde de euro, după cum arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Importurile s-au redus atunci cu 32,3%, până la 38,8 miliarde de euro, în timp ce exporturile au coborât cu 13,9%, la 29 miliarde de euro. Deficitul avea să mai scadă puțin în 2010, până la 9,5 miliarde de euro, în condițiile creșterii importurilor până la 46,8 miliarde de euro, dar și a exporturilor, la 37,3 miliarde de euro. Între timp însă, lucrurile s-au agravat. România a efectuat anul trecut importuri de 86,3 miliarde de euro și exporturi de 69 miliarde de euro, înregistrând un deficit al balanței comerciale de 17,3 miliarde de euro, cu peste 2 miliarde de euro mai mare decât cel din 2018.
Pierdem avere toți, în fiecare zi
Criza din 2008 a fost una strict financiară, provocată de supralicitarea prețului din imobiliare, a spus Adrian Mitroi, profesor de economie comportamentală la ASE. În schimb, anul acesta ne putem aștepta la „furtuna perfectă, generată de trei crize concomitente - medicală, financiară și economică”, anticipează expertul. El estimează că economia mondială și, implicit, cea a României vor suferi în 2020 „scăderi cu două cifre”, deci de peste 10%. Profesorul anticipează că pe lângă declinurile la nivel de PIB, se vor face simțite și creșteri, de o manieră similară, la deficitele bugetar și comercial. Inflația va fi însă ferită de explozii, pentru că băncile centrale vor trece la „finanțarea monetară a deficitelor”, cumpărând titluri de stat și în acest fel, „vor arunca inflația de la o țară la alta, ceea ce va tampona”, crede Adrian Mitroi. Acest comportament al băncilor centrale va fi „o consecință naturală și necesară, pentru că nimeni nu va mai dori să achiziționeze obligațiuni guvernamentale”, a punctat specialistul. Potrivit acestuia, România ar fi fost avantajată dacă ar fi făcut parte din zona euro, pentru că ar fi avut acces la finanțare de la Banca Centrală Europeană, „dar așa, suntem pe cont propriu”.
Citește pe Antena3.ro
