Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cifrele statistice plasează România la 77% din media europeană în ceea ce priveşte acest indicator, pe acelaşi loc cu Ungaria sau Portugalia şi peste Bulgaria, Slovacia sau Grecia.
Dacă vorbim doar de PIB/capita fără a-l trece prin filtrul puterii de cumpărare, atunci Portugalia a avut anul trecut un produs intern brut de peste 19.000 de euro pe cap de locuitor, iar România puţin peste 10.000 de euro pe cap de locuitor.
Însă România împarte PIB-ul la 19 milioane de locuitori, câţi are înregistraţi în statistici, dar 3-4 milioane dintre aceştia lucrează în străinătate şi ajută PIB-ul Italiei, al Spaniei sau al Portugaliei. Dacă PIB-ul/capita ar fi împărţit la cei care stau efectiv aici, atunci el ar fi mult mai mare decât cel reflectat de statistici.
România a avut anul trecut o creştere economică de 4,7%.
În urmă cu mai bine de 100 de ani, Irlanda era în situaţia României de azi. Milioane de irlandezi şi-au părăsit ţara fie din cauze politice sau religioase fie din cauza sărăciei. Acum Irlanda este o ţară prosperă iar urmaşii emigranţilor de atunci încep să revină acasă. Dar a fost nevoie de 100 de ani pentru a inversa trendul.
Portughezii sunt de părere că involuţia economică din Portugalia şi în paralel creşterea economică din România face ca imigranţii românii să plece din Portugalia: „Economia României a ajuns din urmă economia Portugaliei. În 2000, PIB/capita în România (în PPC – n. red.) era la o treime faţă de cel din Portugalia. Evoluţia îi motivează pe români să emigreze din Portugalia”, remarcă site-ul economic portughez maisliberdade.pt.
Câţi români din Portugalia s-au întors însă în ţară? În România nu există studii despre câţi români sunt plecaţi şi unde sunt plecaţi. Portughezii spun că românii pleacă din Portugalia, dar nu este clar dacă se duc în Spania, unde este o comunitate estimată la un milion de români, sau se întorc în România.
Citește pe Antena3.ro
Florin Andrei, analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, este de părere însă că simpla creştere a PIB nu este îndeajuns pentru ca românii să se întoarcă în ţară: „Din nefericire, creşterea PIB nu înseamnă neapărat şi dezvoltare. De aceea, o creştere susţinută a PIB nu va însemna şi bunăstare sau dezvoltare, deci nu va atrage şi românii înapoi în ţară, obişnuiţi cu un alt nivel de trăi în vest, poate mai mulţi imigranţi din Asia.”
Pe de altă parte, într-o discuţie informală cu un dezvoltator imobiliar din România, în 2022, acesta spunea că a ajuns să plătească 200 de lei pe zi pentru un muncitor necalificat plus o masă caldă şi un pachet de ţigări. Dacă lucrează şi sâmbăta, muncitorul ajunge la 1.000 de euro net în mână, pe lună. Mai rentează astfel să pleci în Italia, Spania, chiar dacă salariul este dublu, dar şi chiriile sunt mult mai mari, iar costul vieţii la fel? O mică parte din români au răspuns cu „nu” şi s-au întors.
O mai mare parte însă, unii cu familia în ţările amintite, nu s-au întors şi nici planuri să se întoarcă nu au. De ce? Cu un posibil răspuns a venit sociologul Dumitru Sandu: motivaţia din spatele plecărilor sau întoarcerilor românilor nu mai este numai de natură financiară. Întoarcerea dintr-o ţară precum Italia sau Spania, chiar dacă aici cu mai puţini bani cumperi mai multe, este condiţionată de serviciile publice din România versus cele din ţările amintite: şcolile, spitalele, străzile etc.
Cu toate acestea, chiar dacă drumul spre dezvoltare este mai lung, creşterea economiei României din ultimii 20 de ani a făcut ca această perioadă să fie cea mai bună perioada economică din istoria ţării, aşa cum a remarcat la ZF Live profesorul universitar de istorie economică Bogdan Murgescu.
În 2000, România era la 27% din media europeană în ceea ce priveşte PIB/capita în PPC, care este cel mai folosit indicator pentru estimarea nivelului de trai dintr-o ţară. În aceeaşi vreme, Portugalia era la 85% din media europeană. 22 de ani mai târziu, România şi Portugalia se află la acelaşi nivel al acestui indicator, la 77% din media europeană. România suflă în ceafă şi Poloniei care este la 79% din media europeană. „Creşterea susţinută a economiei, stabilitatea monedei naţionale şi fluxul de investiţii străine au contribuit la creşterea PIB/capita. De asemenea, volumul în creştere al fondurilor europene cheltuite de România a adăugat la evoluţia favorabilă a PIB”, comentează cifrele Florin Andrei, analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
România a mai fost în 2022, conform datelor Eurostat, şi în faţa altor ţări din zona euro la PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare: Slovacia şi Grecia. De asemenea, se apropie şi de Spania, care acum este la 85% din media UE din perspectiva acestui indicator şi de Italia, care este la 96%, de asemenea sub media europeană. În ambele ţări locuiesc peste 2 milioane de români.
(sursa: Mediafax)
