Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul trecut am contribuit la bugetul UE cu 1,1 miliarde de euro şi am reuşit performanţa de a contracta fonduri în valoare de doar 421 de milioane de euro. România stă pe un munte virtual de bani europeni, de 19,7 miliarde de euro, pe care nu poate să îi cheltuiască.
INTEGRARE ● România cheltuieşte anual sub 30% din fondurile destinate
România stă pe un munte virtual de bani europeni, pe care nu are capacitatea să îi cheltuiască. Anul trecut, fondurile europene contractate au reprezentat 40% din valoarea sumelor cu care ţara noastră a contribuit la bugetul UE.
România a absorbit anul trecut doar 421 milioane de euro din cele 2,03 miliarde de euro alocate de Comisia Europeană. Ţara noastră avea la dispoziţie 1,2746 miliarde de euro din fonduri structurale şi de coeziune, plus 741,6 milioane de euro pentru dezvoltare rurală şi alte 15 milioane de euro pentru pescuit.
În timp ce fondurile europene s-au reportat pentru anul acesta, România a fost nevoită să contribuie la bugetul comunitar. Cumulată, contribuţia pentru anii 2007-2008 depăşeşte 2,2 miliarde de euro.
Astfel, deşi teoretic asupra ţării noastre ar trebui să "curgă" banii europeni, deoarece nu avem capacitatea să absorbim fondurile alocate, România a devenit finanţator net al bugetului UE.
LA VORBE STÃM BINE. Vestea bună e că banii care nu au fost accesaţi anul trecut au fost reportaţi. Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor a declarat recent că se aşteaptă ca în 2008 să fie absorbiţi un miliard de euro din fondurile structurale. "Cel puţin un miliard de euro dorim să absorbim pe fonduri structurale, aşa cum este prevăzut şi în proiectul de buget", a spus ministrul. El a completat că se aşteaptă ca ţara noastră să poată să preia în acest an cel puţin 2,5 miliarde de euro.
"Avem în vedere absorbţia a 700 milioane euro în sectorul agricol ca să se poată finaliza programul Sapard şi să avansăm cu programul ISPA", a mai precizat Vosganian. Cum numai un miliard de euro este prevăzut a intra din fonduri structurale şi de coeziune, restul de 1,5 miliarde de euro sunt fonduri de pre-aderare care n-au putut fi cheltuite la timp.
Pentru întregul an în curs, calendarul stabilit de Comisia Europeană prevede ca ţara noastră să cheltuie 1,853 miliarde de euro, la care se adaugă 1,023 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală şi alte 22,1 miliarde de euro pentru pescuit. Astfel, per total, se află la dispoziţia României 2,89 miliarde de euro numai pentru 2008. Predicţia de absobţie făcută de minister este deci de circa 33% din fondurile alocate. În schimb, asimilarea acestui miliard de euro în economia Românei este încă sub limita de 1,1 miliarde de euro cu care ţara noastră contribuie anual. Chiar şi în eventualitatea cheltuirii acestui miliard de euro prevăzută de buget, bilanţul României ar ieşi tot negativ la doi ani după aderare, în care am cotizat cu 2,2 miliarde de euro şi vom fi asimilat 1,4 miliarde de euro, cu 33% sub efortul bugetar făcut. În acelaşi timp, aceşti 1,4 miliarde de euro sunt doar 30% din totalul de 4,92 miliarde de euro cât a fost alocat României.
RESTANŢE PREADERARE. Dar pe lângă aceşti bani, ţara noastră mai are de folosit şi sumele de preaderare rămase necheltuite, care se ridică la 1,3 miliarde de euro. "Proiecte – este cuvântul cheie în această privinţă", declara recent şi Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei.
Luând în considerare şi fondurile de preaderare, în anul 2007 au intrat în România 1,6 miliarde de euro. Potrivit lui Alice Bâtu, secretar de stat pe probleme de accesare a fondurilor europene în cadrul ministerului Economiei şi Finanţelor, din această sumă, 421 milioane de euro sunt fonduri structurale, 315 milioane euro au sosit prin programe Schengen, iar 845 milioane de euro au provenit din sumele de preaderare, bani care, teoretic, trebuiau cheltuiţi până la 1 ianuarie 2007.
IMENS. România trebuie să cheltuie 35 de miliarde de euro până în 2013, potrivit lui Anastassios Bougas, director pentru România în Comisia Europeană. Din cele 340 miliarde de euro, cât este bugetul la nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013, României i-au fost alocate 19,7 miliarde de euro prin fondurile structurale şi de coeziune. La aceştia se adaugă cei 1,3 miliarde de euro din fondurile de preaderare, 4 miliarde de euro partea de cofinanţare din partea României şi 10 miliarde de euro de la bănci şi alte instituţii financiare internaţionale. "Este o provocare, România nu a avut niciodată de cheltuit atât" a spus Bougas. El a ţinut să sublinieze că aceste fonduri trebuie cheltuite cu o "presiune fiscală mică" şi într-un mod care să nu producă inflaţie. "O dată cu sosirea fondurilor structurale nu se va reduce efortul naţional, ba chiar acesta trebuie să crească. În acelaşi timp, aceşti bani nu vor lua locul capitalului privat, care trebuie să sosească în continuare şi să facă ceea ce capitalul privat trebuie să facă. Totul trebuie să se efectueze cu o presiune fiscală mai mică, creşterea economică trebuie menţinută iar inflaţia redusă", menţiona Bougas.
Şapte programe de 19,7 miliarde de euro
Cele 19,7 miliarde de euro din fonduri structurale şi de coeziune pot fi accesate prin şapte programe operaţionale. Acestea sunt Creşterea Competitivităţii Economice, Mediu, Dezvoltarea Resurselor Umane, Transport, Dezvoltare Regională, Asistenţa Tehnică, Capacitate Administrativă. La toate acestea se mai adaugă Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, prin care vor intra în ţară până în 2013 circa 8 miliarde de euro, în vreme ce pentru pescuit mai sunt alocate 230 milioane de euro pentru toată perioada.În ordinea sumelor alocate, cel mai mare program este cel de Transport, unde sunt puşi la dispoziţie 4,56 miliarde de euro, urmat de către programul de Mediu – 4,51 miliarde de euro, Dezvoltare Regională – 3,72 miliarde euro, Resurse Umane – 3,47 miliarde euro, Competitivitate Economică – 2,255 miliarde de euro. "Cenuşăresele" sunt – Capacitate Administrativă, unde sunt alocate 208 milioane de euro şi Asistenţă Tehnică, unde se vor pompa 170 milioane euro.
FUNCŢIONALE. Licitaţiile pentru fonduri europene pot fi făcute în acest moment numai pentru patru programe europene: Programul Operaţional Regional, Creşterea Competitivităţii Economice şi Programul Operaţional Sectorial de Mediu şi Programul Operaţional de Transport, dar numai pe anumite axe sau subaxe ale acestora. Practic, prin POR se pot depune cereri de finanţare din fonduri europene doar pentru modernizarea infrastructurii serviciilor sociale, modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate, dotarea cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene şi străzi urbane. Prin programul de mediu e funcţională acum doar axa prioritară 4 "implementarea sistemelor de management pentru protecţia naturii", iar pentru competitivitate pot fi accesate sume doar pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare şi crearea uneia noi. Pe Transport, ministerul a lansat în data de 11 februarie cererea deschisă de proiecte pentru modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare şi navale pe mai multe rute, modernizarea serviciilor pentru călători pe feroviar, modernizarea porturilor româneşti, dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale, îmbunătăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de transport. Mai pot fi accesate fonduri pentru proiectele care din domeniul minimizării efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului.
Mediu
La data de 12 iulie 2007, Comisia Europeană a "Programul Operaţional de Mediu". Bugetul total al acestuia este de 5,6 miliarde de euro, din care asistenţa comunitară se ridică la 4,5 miliarde de euro, aproximativ 23% din totalul fondurilor UE care trebuie să sosească în România. UE doreşte prin aceste alocări îmbunătăţirea nivelului de trai şi a mediului, insistând pe respectarea legislaţiei comunitare în domeniu. Prin acest program pot fi obţinute fonduri pentru mai multe direcţii. Prima este extinderea sistemelor de apa şi apă uzată în urma prelucrării industriale. Unul dintre motivele introducerii acestei axe este faptul că doar 52% din populaţia României are acces la infrastructură de apă; de asemenea calitatea necorespunzătoare a apei potabile şi lipsa canalizării (foto) în anumite zone au jucat un rol important. Pot obţine bani prin acest program regiile locale de apă şi canalizare, regiile de încălzire. Tot în cadrul programelor de mediu pot fi obţinuţi de către autorităţile locale bani pentru managementul deşeurilor sau reabilitarea siturilor contaminate, cum ar fi cele miniere sau haldele de steril din aceste aşezări. Mai pot fi obţinuţi bani pentru proiecte de reducere a poluării în localităţile identificate ca fiind poluate, modernizarea sistemelor de încălzire urbană care produc bioxid de sulf sau oxizi de azot, întreţinerea zonelor protejate, creşterea gradului de conştientizare în privinţa mediului, protecţie împotriva inundaţiilor etc. România a trimis în 2007 CE spre aprobare cinci proiecte mari de mediu, în valoare totală de 560 milioane euro.Transporturi
Pentru acest program bugetul total este de 5,7 miliarde de euro, din care de la comunitatea europeană provin 4,56 miliarde de euro. Scopul declarat pentru acest sector este oferirea unei infrastructuri dezvoltate şi moderne care să faciliteze o circulaţie sigură a persoanelor şi bunurilor. Programul sprijină tipurile de transport mai puţin dăunătoare pentru mediu (feroviar ori fluvial intern). Se pot obţine bani pentru extinderea şi modernizarea autostrăzilor şi căilor ferate, a infrastructurii de transport naval. Creşterea siguranţei în transport poate fi finanţată, dar şi angajarea de personal suplimentar, care se va ocupa de proiecte.Resurse umane
Potrivit lui Bougas, acesta este unul dintre cele mai importante programe, care va avea alocat de la UE 3,47 miliarde euro. "Banii pentru dezvoltarea resurselor umane trebuie să fie folosiţi de către întreprinderile mici şi mijlocii, care trebuie să-şi upgradeze forţa de muncă, mai ales în contextul în care atâţia români lucrează peste hotare", a spus Bougas. El a mai adăugat drept potenţiali beneficiari universităţile din România, care pot accesa fonduri pentru o mai bună relaţionare între nevoile de pe piaţa muncii din România şi ceea ce este oferit studenţilor în mod curent. Proiectele de promovare a incluziunii sociale pentru diferite categorii sociale, creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor (schimbarea domeniului de activitate a firmei folosind aceiaşi lucrători), cursurile de formare profesională sau de specializare la locul de muncă, toate acestea pot beneficia de fonduri.Administraţie
Prin acest program de 208 milioane euro se doreşte îmbunătăţirea procesului de descentralizare a serviciilor în mai multe sectoare prioritare (asistenţă socială, educaţie etc). Pot câştiga bani proiectele de creştere a numărului de funcţionari publici care să aibă calificare profesională în finanţe, economie, drept.Asistenţă
Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică beneficiază de fonduri europene de 170 milioane de euro. Prin acest program se doreşte garantarea unui sistem fiabil de management, monitorizare şi asigurarea unei transmiteri coordonate de mesaje generale referitoare la instrumentele structurale.POR pentru infrastructură
"Programul Operaţional Regional" are un buget total de 4,38 miliarde de euro, din care Uniunea Europeană participă cu 3,7 miliarde de euro, aproximativ 19% din banii europeni alocaţi ţării noastre în perioada 2007-2013. Comunitatea europeană doreşte ca prin acest program să se asigure o dezvoltare unitară şi echilibrată a României, din punct de vedere economic, social. Se pune accentul pe polii urbani, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază. Se preconizează că prin acest program se vor crea 15.000 de noi locuri de muncă până la finele lui 2015 şi se vor reduce disparităţile între regiunile ţării cu privire la produsul intern brut pe cap de locuitor. Autorităţile locale pot depunde proiecte pentru îmbunătăţirea infrastructurii locale de transport sau dezvoltarea turismului. Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor a declarat recent că, pentru anul în curs, România va încheia contracte în valoare de 1,2-1,3 miliarde de euro în cadrul Programului Operaţional Regional, iar plăţile vor fi realizate în funcţie de schemele convenite cu Comisia Europeană. Prin POR se preconizează că până în 2015 se vor moderniza 800 de kilometri de drumuri judeţene (foto), 400 de kilometri de străzi orăşeneşti şi construirea sau modernizarea a 200 de kilometri de şosele de centură.Competitivitate
Programul "Creşterea Competitivităţii Economice" are un buget total de 3 miliarde de euro, din care UE livrează 2,5 miliarde de euro. Ţinta o constituie creşterea anuală, media produsului intern brut pe salariat cu 5,5%, ceea ce va duce ca până în 2015 România să atingă 55% din productivitatea medie a UE. Pot folosi bani europeni din acest program toate proiectele care propun modernizarea întreprinderilor existente, crearea unora noi, inovarea proceselor de producţie, adoptarea standardelor internaţionale, dezvoltarea gamei de produse. Se estimează că până în 2015, creşterea contribuţiei IMM-urilor la produsul intern brut al României va creşte cu 20% ca urmare a implementării programului. Tot în acest program pot fi primite fonduri pentru creşterea eficienţei energetice, dezvoltarea sistemului energetic, promovarea surselor de energie regenerabilă (eolian, solar, biomasă, biogaz, biodiesel). Montarea de panouri solare pe sediul firmei este doar unul dintre proiectele pentru care se pot primi bani europeni. Pentru a putea accesa fonduri de competitivitate a fost pregătit Ghidul Aplicantului încă din toamna anului 2007. "A fost finalizat în luna octombrie, noi speram în lansarea lui în luna noiembrie, însă şi la acest moment este tot în faza de analiză la Consiliul Concurenţei", a spus Ovidiu Silaghi, ministrul pentru IMM-uri. Lansarea acestuia e programată la 15 februarie.
