x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România "şi-a cumpărat" de la UE 400.000.000 de euro cu 1,1 miliarde

0
20 Feb 2008 - 00:00
România


Anul trecut am contribuit la bugetul UE cu 1,1 miliarde de euro şi am reuşit performanţa de a contracta fonduri în valoare de doar 421 de milioane de euro. România stă pe un munte virtual de bani europeni, de 19,7 miliarde de euro, pe care nu poate să îi cheltuiască. 



INTEGRARE ● România cheltuieşte anual sub 30% din fondurile destinate
România stă pe un munte virtual de bani europeni, pe care nu are capacitatea să îi cheltuiască. Anul trecut, fondurile europene contractate au reprezentat 40% din valoarea sumelor cu care ţara noastră a contribuit la bugetul UE.


România a absorbit anul trecut doar 421 milioane de euro din cele 2,03 miliarde de euro alocate de Comisia Europeană. Ţara noastră avea la dispoziţie 1,2746 miliarde de euro din fonduri structurale şi de coeziune, plus 741,6 milioane de euro pentru dezvoltare rurală şi alte 15 milioane de euro pentru pescuit.

În timp ce fondurile europene s-au reportat pentru anul acesta, România a fost nevoită să contribuie la bugetul comunitar. Cumulată, contribuţia pentru anii 2007-2008 depăşeşte 2,2 miliarde de euro.

Astfel, deşi teoretic asupra ţării noastre ar trebui să "curgă" banii europeni, deoarece nu avem capacitatea să absorbim fondurile alocate, România a devenit finanţator net al bugetului UE.


LA VORBE STÃM BINE. Vestea bună e că banii care nu au fost accesaţi anul trecut au fost reportaţi. Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor a declarat recent că se aşteaptă ca în 2008 să fie absorbiţi un miliard de euro din fondurile structurale. "Cel puţin un miliard de euro dorim să absorbim pe fonduri structurale, aşa cum este prevăzut şi în proiectul de buget", a spus ministrul. El a completat că se aşteaptă ca ţara noastră să poată să preia în acest an cel puţin 2,5 miliarde de euro.

"Avem în vedere absorbţia a 700 milioane euro în sectorul agricol ca să se poată finaliza programul Sapard şi să avansăm cu programul ISPA", a mai precizat Vosganian. Cum numai un miliard de euro este prevăzut a intra din fonduri structurale şi de coeziune, restul de 1,5 miliarde de euro sunt fonduri de pre-aderare care n-au putut fi cheltuite la timp.

Pentru întregul an în curs, calendarul stabilit de Comisia Europeană prevede ca ţara noastră să cheltuie 1,853 miliarde de euro, la care se adaugă 1,023 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală şi alte 22,1 miliarde de euro pentru pescuit. Astfel, per total, se află la dispoziţia României 2,89 miliarde de euro numai pentru 2008. Predicţia de absobţie făcută de minister este deci de circa 33% din fondurile alocate. În schimb, asimilarea acestui miliard de euro în economia Românei este încă sub limita de 1,1 miliarde de euro cu care ţara noastră contribuie anual. Chiar şi în eventualitatea cheltuirii acestui miliard de euro prevăzută de buget, bilanţul României ar ieşi tot negativ la doi ani după aderare, în care am cotizat cu 2,2 miliarde de euro şi vom fi asimilat 1,4 miliarde de euro, cu 33% sub efortul bugetar făcut. În acelaşi timp, aceşti 1,4 miliarde de euro sunt doar 30% din totalul de 4,92 miliarde de euro cât a fost alocat României.


RESTANŢE PREADERARE. Dar pe lângă aceşti bani, ţara noastră mai are de folosit şi sumele de preaderare rămase necheltuite, care se ridică la 1,3 miliarde de euro. "Proiecte – este cuvântul cheie în această privinţă", declara recent şi Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei.

Luând în considerare şi fondurile de preaderare, în anul 2007 au intrat în România 1,6 miliarde de euro. Potrivit lui Alice Bâtu, secretar de stat pe probleme de accesare a fondurilor europene în cadrul ministerului Economiei şi Finanţelor, din această sumă, 421 milioane de euro sunt fonduri structurale, 315 milioane euro au sosit prin programe Schengen, iar 845 milioane de euro au provenit din sumele de preaderare, bani care, teoretic, trebuiau cheltuiţi până la 1 ianuarie 2007.


IMENS. România trebuie să cheltuie 35 de miliarde de euro până în 2013, potrivit lui Anastassios Bougas, director pentru România în Comisia Europeană. Din cele 340 miliarde de euro, cât este bugetul la nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013, României i-au fost alocate 19,7 miliarde de euro prin fondurile structurale şi de coeziune. La aceştia se adaugă cei 1,3 miliarde de euro din fondurile de preaderare, 4 miliarde de euro partea de cofinanţare din partea României şi 10 miliarde de euro de la bănci şi alte instituţii financiare internaţionale. "Este o provocare, România nu a avut niciodată de cheltuit atât" a spus Bougas. El a ţinut să sublinieze că aceste fonduri trebuie cheltuite cu o "presiune fiscală mică" şi într-un mod care să nu producă inflaţie. "O dată cu sosirea fondurilor structurale nu se va reduce efortul naţional, ba chiar acesta trebuie să crească. În acelaşi timp, aceşti bani nu vor lua locul capitalului privat, care trebuie să sosească în continuare şi să facă ceea ce capitalul privat trebuie să facă. Totul trebuie să se efectueze cu o presiune fiscală mai mică, creşterea economică trebuie menţinută iar inflaţia redusă", menţiona Bougas.



Şapte programe de 19,7 miliarde de euro

Cele 19,7 miliarde de euro din fonduri structurale şi de coeziune pot fi accesate prin şapte programe operaţionale. Acestea sunt Creşterea Competitivităţii Economice, Mediu, Dezvoltarea Resurselor Umane, Transport, Dezvoltare Regională, Asistenţa Tehnică, Capacitate Administrativă. La toate acestea se mai adaugă Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, prin care vor intra în ţară până în 2013 circa 8 miliarde de euro, în vreme ce pentru pescuit mai sunt alocate 230 milioane de euro pentru toată perioada.

În ordinea sumelor alocate, cel mai mare program este cel de Transport, unde sunt puşi la dispoziţie 4,56 miliarde de euro, urmat de către programul de Mediu – 4,51 miliarde de euro, Dezvoltare Regională – 3,72 miliarde euro, Resurse Umane – 3,47 miliarde euro, Competitivitate Economică – 2,255 miliarde de euro. "Cenuşăresele" sunt – Capacitate Administrativă, unde sunt alocate 208 milioane de euro şi Asistenţă Tehnică, unde se vor pompa 170 milioane euro.

FUNCŢIONALE. Licitaţiile pentru fonduri europene pot fi făcute în acest moment numai pentru patru programe europene: Programul Operaţional Regional, Creşterea Competitivităţii Economice şi Programul Operaţional Sectorial de Mediu şi Programul Operaţional de Transport, dar numai pe anumite axe sau subaxe ale acestora. Practic, prin POR se pot depune cereri de finanţare din fonduri europene doar pentru modernizarea infrastructurii serviciilor sociale, modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate, dotarea cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene şi străzi urbane. Prin programul de mediu e funcţională acum doar axa prioritară 4 "implementarea sistemelor de management pentru protecţia naturii", iar pentru competitivitate pot fi accesate sume doar pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare şi crearea uneia noi. Pe Transport, ministerul a lansat în data de 11 februarie cererea deschisă de proiecte pentru modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare şi navale pe mai multe rute, modernizarea serviciilor pentru călători pe feroviar, modernizarea porturilor româneşti, dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale, îmbunătăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de transport. Mai pot fi accesate fonduri pentru proiectele care din domeniul minimizării efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului.


Mediu

La data de 12 iulie 2007, Comisia Europeană a "Programul Operaţional de Mediu". Bugetul total al acestuia este de 5,6 miliarde de euro, din care asistenţa comunitară se ridică la 4,5 miliarde de euro, aproximativ 23% din totalul fondurilor UE care trebuie să sosească în România. UE doreşte prin aceste alocări îmbunătăţirea nivelului de trai şi a mediului, insistând pe respectarea legislaţiei comunitare în domeniu. Prin acest program pot fi obţinute fonduri pentru mai multe direcţii. Prima este extinderea sistemelor de apa şi apă uzată în urma prelucrării industriale. Unul dintre motivele introducerii acestei axe este faptul că doar 52% din populaţia României are acces la infrastructură de apă; de asemenea calitatea necorespunzătoare a apei potabile şi lipsa canalizării (foto) în anumite zone au jucat un rol important. Pot obţine bani prin acest program regiile locale de apă şi canalizare, regiile de încălzire. Tot în cadrul programelor de mediu pot fi obţinuţi de către autorităţile locale bani pentru managementul deşeurilor sau reabilitarea siturilor contaminate, cum ar fi cele miniere sau haldele de steril din aceste aşezări. Mai pot fi obţinuţi bani pentru proiecte de reducere a poluării în localităţile identificate ca fiind poluate, modernizarea sistemelor de încălzire urbană care produc bioxid de sulf sau oxizi de azot, întreţinerea zonelor protejate, creşterea gradului de conştientizare în privinţa mediului, protecţie împotriva inundaţiilor etc. România a trimis în 2007 CE spre aprobare cinci proiecte mari de mediu, în valoare totală de 560 milioane euro.


Transporturi

Pentru acest program bugetul total este de 5,7 miliarde de euro, din care de la comunitatea europeană provin 4,56 miliarde de euro. Scopul declarat pentru acest sector este oferirea unei infrastructuri dezvoltate şi moderne care să faciliteze o circulaţie sigură a persoanelor şi bunurilor. Programul sprijină tipurile de transport mai puţin dăunătoare pentru mediu (feroviar ori fluvial intern). Se pot obţine bani pentru extinderea şi modernizarea autostrăzilor şi căilor ferate, a infrastructurii de transport naval. Creşterea siguranţei în transport poate fi finanţată, dar şi angajarea de personal suplimentar, care se va ocupa de proiecte.


Resurse umane

Potrivit lui Bougas, acesta este unul dintre cele mai importante programe, care va avea alocat de la UE 3,47 miliarde euro. "Banii pentru dezvoltarea resurselor umane trebuie să fie folosiţi de către întreprinderile mici şi mijlocii, care trebuie să-şi upgradeze forţa de muncă, mai ales în contextul în care atâţia români lucrează peste hotare", a spus Bougas. El a mai adăugat drept potenţiali beneficiari universităţile din România, care pot accesa fonduri pentru o mai bună relaţionare între nevoile de pe piaţa muncii din România şi ceea ce este oferit studenţilor în mod curent. Proiectele de promovare a incluziunii sociale pentru diferite categorii sociale, creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor (schimbarea domeniului de activitate a firmei folosind aceiaşi lucrători), cursurile de formare profesională sau de specializare la locul de muncă, toate acestea pot beneficia de fonduri.


Administraţie

Prin acest program de 208 milioane euro se doreşte îmbunătăţirea procesului de descentralizare a serviciilor în mai multe sectoare prioritare (asistenţă socială, educaţie etc). Pot câştiga bani proiectele de creştere a numărului de funcţionari publici care să aibă calificare profesională în finanţe, economie, drept.


Asistenţă

Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică beneficiază de fonduri europene de 170 milioane de euro. Prin acest program se doreşte garantarea unui sistem fiabil de management, monitorizare şi asigurarea unei transmiteri coordonate de mesaje generale referitoare la instrumentele structurale.


POR pentru infrastructură

"Programul Operaţional Regional" are un buget total de 4,38 miliarde de euro, din care Uniunea Europeană participă cu 3,7 miliarde de euro, aproximativ 19% din banii europeni alocaţi ţării noastre în perioada 2007-2013. Comunitatea europeană doreşte ca prin acest program să se asigure o dezvoltare unitară şi echilibrată a României, din punct de vedere economic, social. Se pune accentul pe polii urbani, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază. Se preconizează că prin acest program se vor crea 15.000 de noi locuri de muncă până la finele lui 2015 şi se vor reduce disparităţile între regiunile ţării cu privire la produsul intern brut pe cap de locuitor. Autorităţile locale pot depunde proiecte pentru îmbunătăţirea infrastructurii locale de transport sau dezvoltarea turismului. Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor a declarat recent că, pentru anul în curs, România va încheia contracte în valoare de 1,2-1,3 miliarde de euro în cadrul Programului Operaţional Regional, iar plăţile vor fi realizate în funcţie de schemele convenite cu Comisia Europeană. Prin POR se preconizează că până în 2015 se vor moderniza 800 de kilometri de drumuri judeţene (foto), 400 de kilometri de străzi orăşeneşti şi construirea sau modernizarea a 200 de kilometri de şosele de centură.


Competitivitate

Programul "Creşterea Competitivităţii Economice" are un buget total de 3 miliarde de euro, din care UE livrează 2,5 miliarde de euro. Ţinta o constituie creşterea anuală, media produsului intern brut pe salariat cu 5,5%, ceea ce va duce ca până în 2015 România să atingă 55% din productivitatea medie a UE. Pot folosi bani europeni din acest program toate proiectele care propun modernizarea întreprinderilor existente, crearea unora noi, inovarea proceselor de producţie, adoptarea standardelor internaţionale, dezvoltarea gamei de produse. Se estimează că până în 2015, creşterea contribuţiei IMM-urilor la produsul intern brut al României va creşte cu 20% ca urmare a implementării programului. Tot în acest program pot fi primite fonduri pentru creşterea eficienţei energetice, dezvoltarea sistemului energetic, promovarea surselor de energie regenerabilă (eolian, solar, biomasă, biogaz, biodiesel). Montarea de panouri solare pe sediul firmei este doar unul dintre proiectele pentru care se pot primi bani europeni. Pentru a putea accesa fonduri de competitivitate a fost pregătit Ghidul Aplicantului încă din toamna anului 2007. "A fost finalizat în luna octombrie, noi speram în lansarea lui în luna noiembrie, însă şi la acest moment este tot în faza de analiză la Consiliul Concurenţei", a spus Ovidiu Silaghi, ministrul pentru IMM-uri. Lansarea acestuia e programată la 15 februarie.

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

La CFR Marfă vor fi concediați 1.400 de angajați

La CFR Marfă vor fi concediați 1.400 de angajați
Pentru anul acesta, compania CFR Marfă ia în calcul disponibilizarea unui număr de 1.400 de salariaţi, ceea ce înseamnă o reducere a cheltuielilor de natură salarială cu circa 14% față de cele realizate în...

Ministrul Dezvoltării Cseke Attila își ține aproape colegii din UDMR cu angajări de lux

Ministrul Dezvoltării Cseke Attila își ține aproape colegii din UDMR cu angajări de lux
Profitând de faptul că societatea Compania Națională de Investiții (CNI) funcționează în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), al cărui ministru este, Cseke...

Legea lui Dorel: șoferii sancționați contravențional pot alege perioada în care să stea fără carnete

Legea lui Dorel: șoferii sancționați contravențional pot alege perioada în care să stea fără carnete
Deputatul AUR Dorel Acatrinei, care s-a făcut remarcat datorită CV-ului său publicat pe site-ul Camerei Deputaților și în care a scris la aptitudini digitale că știe să navigheze pe Internet, să folosească...

VIDEO. Cîțu, despre modificarea perspectivei de țară de către agenția de rating S&P: Schimbarea de la negativ la stabil arată că deciziile luate de Guvernul pe care îl conduc au fost bune

VIDEO. Cîțu, despre modificarea perspectivei de țară de către agenția de rating S&P: Schimbarea de la negativ la stabil arată că deciziile luate de Guvernul pe care îl conduc au fost bune
Premierul Florin Cîțu a afirma că modificarea perspectivei de țară de către agenția de rating S&P este o veste „fantastică”. Acesta a afirmat că „eroii din economia românească sunt antreprenorii”....

Motoarele pe benzină pierd tot mai mult teren în faţa electricelor şi hibridelor

Motoarele pe benzină pierd tot mai mult teren în faţa electricelor şi hibridelor
Doar una din patru maşini noi înmatriculate pe piaţa locală mai este pe motorină, faţă de una din trei în 2018, potrivit datelor potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a...

Vești bune. Standard & Poor's modifică ratingul României la „stabil”

Vești bune. Standard & Poor's modifică ratingul României la „stabil”
Agenția de rating Standard & Poor's a anunțat îmbunătățirea perspectivei de la "negativ" la "stabil" aferentă ratingului acordat datoriei guvernamentale a României. Agenția de rating Standard &...

Disponibilizări la o mare companie românească. Vor pleca 1400 de persoane

Disponibilizări la o mare companie românească. Vor pleca 1400 de persoane
CFR Marfă vrea să reducă în acest an numărul de angajaţi cu 1400 de persoane, faţă de nivelul de la finele lui 2020, şi estimează un câştig mediu lunar, pe baza cheltuielilor de natură salarială, de 4.861...

Dacia pe val. Vânzările în Europa au crescut cu peste 67% în martie 2021

Dacia pe val. Vânzările în Europa au crescut cu peste 67% în martie 2021
Vânzările automobilelor Dacia în Europa au crescut cu 67,4% în luna martie 2021. Cota de piaţă a producătorului a urcat la 2,5%, de la 2,4% în aceeași perioadă din 2020,...

Comerțul cu ridicata a crescut cu 4,8% în primele două luni din 2021

Comerțul cu ridicata a crescut cu 4,8% în primele două luni din 2021
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, a crescut în primele două luni din acest an faţă de aceeași perioadă din 2020, ca serie brută...

Ce spune Mugur Isărescu despre reducerea dobânzii de politică monetară și inflație

Ce spune Mugur Isărescu despre reducerea dobânzii de politică monetară și inflație
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, anunță că nu va mai fi redusă dobânda de politică monetară iar instituția pe care o conduce va asigura flexibilitatea țintei de...

Guvernul renunță la managementul performant. Salarii secrete în companiile naționale din energie

Guvernul renunță la managementul performant. Salarii secrete în companiile naționale din energie
După ce PSD a încercat să politizeze marile companii din energie, acum și noul guvern a început să înlăture de la conducere mangementul performant și să impună directori afilați politic, fără pregătire pro...

Dancă: Compensarea cu 20% a pierderilor din industria HoReCa a fost aprobată de Comisia Europeană

Dancă: Compensarea cu 20% a pierderilor din industria HoReCa a fost aprobată de Comisia Europeană
Schema de ajutor pentru compensarea cu 20% a pierderilor din industria HoReCa a fost aprobată de Comisia Europeană, anunță deputatul PNL Ionel Dancă, fost șef al Cancelariei premierului Ludovic Orban, scrie...

ANCOM: Traficul de internet pe rețele fixe a crescut cu 51% în 2020

ANCOM: Traficul de internet pe rețele fixe a crescut cu 51% în 2020
Traficul de internet în reţelele fixe din România a avut o creștere de 51% în 2020, comparativ cu perioada anterioară. Și în reţelele mobile avansul a fost de 30%,...

Un nou director general la CFR Călători

Un nou director general la CFR Călători
Compania CFR Călători va avea un nou director general în persoana lui Ovidiu Vizante. Acesta se va afla la conducerea societății din data de 20 aprilie, anunță Ministerul Transporturilor şi...

Se iau bani de la meseriile esențiale: medici, profesori și polițiști

Se iau bani de la meseriile esențiale: medici, profesori și polițiști
În numele egalității din Legea Salarizării, Guvernul pregătește scăderi importante de venituri. Cei mai afectați bugetari vor fi medicii și personalul medical, profesorii și polițiștii. Sindicatele din cele...
Serviciul de email marketing furnizat de