Românii au adoptat euro înaintea autorităţilor

Moneda europeană este folosită în România aproape la fel de des ca şi cea naţională. Locuinţele, terenurile, autoturismele, vacanţele, abonamentele şi cartelele telefonice, dar şi preţul la utilităţi, toate sunt negociate în euro. Oficial, nu este moneda naţională, dar viaţa noastră se învârte în jurul său. Oamenii au adoptat-o înainte ca guvernanţii să ia această decizie.

Românii iau credite în lei şi schimbă sacoşe de bani ca să plătească în euro proprietăţile sau autoturismele pe care le cumpără. Acest comportament ilogic are o explicaţie logică, proprietarii vor euro, nu lei. Agenţii imobiliari spun că au încercat să afişeze preţurile în lei şi s-au lovit de suspiciunea şi de inerţia vânzătorilor, dar şi a cumpărătorilor. „Dacă un client sună la zece proiecte şi nouă îi spun preţul în euro şi eu îl spun în lei, omul este suspicios şi are tendinţa să creadă că vrem să-i ascundem ceva”, spune Gabriel Voicu, director la compania imobiliară Coldwell Banker. Acesta a adăugat că oamenii fac imediat transformarea din lei în euro pentru a putea compara diferite preţuri între ele.

Pe de altă parte, companiile din turism, auto, telecom, precum şi cele de utilităţi afişează preţuri în euro, pe care le transformă în lei la cursuri proprii, negociate prin contracte. „E un element de conservatorism, care vine din perioada în care leul avea un ritm de depreciere rapid, şi în felul acesta îşi ancorau plăţile. Acum, leul este stabil de ani buni şi nimic nu mai justifică această practică”, a declarat Bogdan Olteanu, vicegu¬vernator BNR. Şi totuşi, de unde vine neîncrederea în moneda naţională? „E reflex. E inerţie. E obişnuinţă, acum nu mai există motive obiective să fie aşa”, spune analistul imobiliar Radu Zilişteanu. Acesta adaugă că numai trecerea la euro va rezolva această problemă. 

Neîncrederea în moneda românească vine din perioada 1989-2004, când preţurile au crescut de 2.500 de ori, în 15 ani. Românii preferau atunci dolarul, dar au trecut rapid la euro.



„E legal pentru că plăţile se fac în lei, dânşii nu încasează euro, ci lei, chiar dacă preţurile sunt afişate în euro”,
Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR
 
„Am încercat să afişăm preţurile în lei, dar toţi cumpărătorii ne-au întrebat: dar în euro cât vine? Dacă punem preţul în lei, oamenii îl privesc cu suspiciune, ca pe o acţiune de marketing sau ca pe o chestiune care ascunde ceva. Şi tot timpul trec la baza pe care o ştiu ei şi ne întreabă: dar în euro cât vine?”
Gabriel Voicu, director Coldwell Banker

Trecerea la euro e un motiv în plus care întreţine această stare. Unii se gândesc ce o să fie atunci, cât va fi cursul şi-şi zic: «ia să-mi ţin eu euro, că nu se ştie ce va fi».
Radu Zilişteanu, analist imobiliar