Seceta afectează şi culturile de toamnă

Pentru a nu fi compromise culturile este nevoie de zăpadă de cel puţin 30 de centimetri

Culturile de grâu şi rapiţă semănate în această toamnă riscă să fie afectate din cauza lipsei de apă din sol. “Seceta ar putea afecta şi culturile de toamnă, cele mai expuse fiind grâul şi rapiţa”, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezoltării Rurale (MADR). Cu toate acestea, autorităţile spun că anul acesta este mai bine decât în perioada similară a anului trecut. “La grâu, din cele 1,85 milioane de hectare semănate până acum, consider că stăm mai bine decât am stat anul trecut şi din punct de vedere al suprafeţei însămânţate, cât şi din punct de vedere fiziologic. Starea de dezvoltare, dar şi răsărirea sunt mai bune decât anul trecut. Nevoia de apă la aceste culturi este în medie la nivel naţional de 50 de litri/metru pătrat, pe toate arealele de cultură. Acum stăm mai bine decât anul trecut, dar tot ar mai fi nevoie de precipitaţii ca să acoperim deficitul după cele patru luni de secetă cruntă din vară”, a declarat Daniel Botănoiu, secretarul de stat în MADR.

Culturile au nevoie de zăpadă

Botănoiu a precizat că, în ceea ce priveşte rapiţa, aceasta a fost însămânţată până în prezent pe 230.000 de hectare, faţă de 180.000 ha anul trecut.

“Cert este că şi cultura de rapiţă arată foarte bine, iar cu tratamente şi o tehnologie bine aplicate avem speranţe pentru anul viitor. Faţă de cele 180.000 de hectare însămânţate anul trecut, discutăm acum de 230.000 de hectare. Vom vedea însă în primăvară cum arată cultura, dacă nu apar incidente climatice majore, adică ger la –20 de grade Celsius, mai multe zile consecutiv fără zăpadă. Este nevoie de zăpada de cel puţin 30 de centimetri care să rămână peste culturi”, a adăugat Botănoiu, potrivit Mediafax.

Irigaţiile, prioritatea “zero” a autorităţilor

Fermierii nu au nici o protecţie în faţa secetei, în condiţiile în care sistemul de irigaţii este aproape în totalitate nefuncţional. La un total de 8,3 milioane de hectare de teren arabil, în acest an au fost “udate” doar 1%, adică 100.000 de hectare. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, i-a cerut secretarului de stat să verifice programul derulat cu Ministerul Mediului privind impermeabilizarea canalelor de irigaţii, Botănoiu afirmând că toate procedurile au fost refăcute.

“Avem sumele pregătite şi desemnate canalele pentru impermeabilizare, practic toate chestiunile de procedură au fost refăcute”, a adăugat Daniel Botănoiu.

Suprafeţele acoperite cu grâu sunt estimate la 1,5-1,6 milioane de hectare, în timp ce rapiţa va reprezenta numai 200.000-300.000 de hectare, potrivit datelor din piaţă.

Am avut recolte mici

Pe fondul secetei, România va termina acest an cu cea mai mare pierdere de recoltă din Uniunea Europeană, după ce condiţiile meteo nefavorabile au redus cu mai mult de 30% atât producţia de porumb, cât şi pe cea de grâu. Per total, scăderea recoltelor de cereale este evaluată de Comisia Europeană la 35,8%. Grâul a ajuns în acest context să se tranzacţioneze pentru un preţ mediu de 222 de euro/tonă, în creştere cu 22% faţă de cotaţia medie din 2011, iar preţul porumbului a urcat în acelaşi interval într-un ritm similar la 226 de euro/tonă.

Producătorii vor fi înscrişi într-un registru electronic

De luna viitoare, producătorii de alimente vor fi obligaţi să se înscrie într-un registru electronic postat pe site-ul Ministerului Agriculturii, pentru a le fi verificate calitatea şi compoziţia produselor, potrivit unui proiect de ordonanţă de guvern. Astfel, producătorii îşi vor putea desfăşura activităţile doar dacă sunt înregistraţi în Registrul Industriilor Alimentare (RIA) şi deţin un certificat de înscriere. Aceştia se vor înscrie în registru cu datele de identificare şi de contact, activitatea economică şi denumirea produselor. Registrul va fi înfiinţat pentru a monitoriza activitatea producătorilor alimentari, pentru a putea avea acces la statistici şi pentru a cunoaşte ce alimente se produc şi în ce cantităţi. Înscrierea în registru este gratuită. Măsura vizează toţi producătorii de alimente, indiferent de forma de organizare, tipul de proprietate, de capital, respectiv societăţi comerciale, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice. Producătorii nu trebuie să înscrie în registru reţeta produselor. Se vor înscrie în registru operatori din domeniul producţiei de lapte şi produse lactate, carne şi produse din carne, pâine şi produse de morărit şi panificaţie, al prelucrării şi conservării fructelor şi legumelor, uleiurilor şi grăsimilor vegetale alimentare, zahărului şi produselor zaharoase, băuturilor, amidonului, glucozei şi drojdiilor de panificaţie, al aromelor şi sosurilor utilizate în industria alimentară etc. Reprezentanţii MADR spun că au uitat să treacă în actul normativ şi importatorii, însă la prima modificare aceştia vor fi menţionaţi. “Am omis. Am uitat să ne referim şi la importatori în proiect. La o primă modificare a proiectului o să-i introducem şi pe ei”, a declarat Iuliu Maloş, director în cadrul Direcţiei Generale de Industrie Alimentară, potrivit Mediafax.