Şeful Curţii de Conturi, în vizorul DNA

Săptămîna trecută, la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, a fost depusă o sesizare a jurnalistului Dan Petre Popa, care îl reclamă pe preşedintele Curţii de Conturi, Dan Drosu Şaguna, că a să­vîrşit o serie de infracţiuni

Săptămîna trecută, la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, a fost depusă o sesizare a jurnalistului Dan Petre Popa, care îl reclamă pe preşedintele Curţii de Conturi, Dan Drosu Şaguna, că a să­vîrşit o serie de infracţiuni, cum ar fi: abuz în serviciu contra intereselor publice, exercitarea fără drept a unei profesii sau uzurpare de calităţi oficiale. Din punct de vedere legal, Şaguna nici nu mai este pre­şedintele Curţii de Conturi în pre­zent, întrucît mandatul său, alături de cel al celorlalţi membri ai Curţii de Conturi a României, a expirat la 31 mai, după ce a fost prelungit de două ori de Parlament, prin interpretarea forţată a legii. Situaţia este pe cale să se schimbe, întrucît acum două săp­tămîni a fost aprobată de Legislativ o lege de modificare şi completare a legii Curţii, în baza căreia Parlamentul va desemna noi membri ai organismului de control. Şaguna a pornit o agresivă acţiune de lobby pentru a mai obţine un mandat în fruntea Curţii de Conturi, în ciuda faptului că nu se poate lăuda cu mari performanţe legate de mandatul trecut.

Activitate ba, bani da. În ciuda faptului că şi-au exercitat atribuţiunile mai mult de formă o bună perioadă de timp, o parte a conducerii Curţii de Conturi, în frunte cu preşedintele Dan Drosu Şaguna, nu a vrut să renunţe la avantajele financiare ale poziţiilor ocupate în structura instituţiei şi a găsit o formă de a-şi majora veniturile. Deoarece legea de funcţionare a Curţii de Conturi din 1992 nu a fost armonizată cu prevederile Consti­-t­uţiei revizuite şi aprobate în 2003, a permis ca în cadrul Curţii de Conturi să funcţioneze o secţie juris­dicţională care, potrivit articolului 11, alin. 3 din Legea 94/1992 “... este instanţă de fond şi de recurs”.

Speculînd nearmonizările legis­lative, preşedintele Dan Drosu Şa­guna, împreună cu alţi patru membri ai conducerii organismului de control s-au substituit magistraţilor şi au judecat litigii economice apă­rute în urma controalelor Curţii de Conturi. Printr-o scrisoare deschisă adresată mass-media Consiliul Superior al Ma­gistraturii a confirmat că respectivii oficiali ai Curţii de Conturi nu pot fi asimilaţi ma­gis­traţilor. Cu toate acestea, cei cinci membri ai conducerii organismului de control au ţinut sute de pro­cese în condiţiile în care, după intrarea în vigoare a Constituţiei din 2003, legea nu le mai permite să judece. Motivul pentru care şi-au arogat acest drept nu trebuie căutat în setea de dreptate cît este unul mercantil: pentru această activitate, cei cinci au încasat sume sub­stanţiale, cu titlu de sporuri de magistrat.