x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Soluţii de avarie / Ghid de criză

0
Autor: Razvan Barbulescu 22 Dec 2008 - 00:00
Soluţii de avarie / Ghid de criză


"Vă dau o chestie care a mers şi pe vremea crizei lui Nea Nicu: picurătorul. Să zicem că te bărbiereşti, dar nu laşi apa să curgă, ca nesimţitul. Te costă. Invenţia mea te lasă să consumi fără să risipeşti şi fără să strici obărtaiul. Merge şi la duş, te stropeşti, închizi, te săpuneşti, deschizi…" - Marcu Bică, inventator­ social



Cum să faci faţă crizei? Cum să tră­ieşti aproape decent când trăieşti prost? Istoria e plină de idei de supravieţuire, prezentul la fel, Discovery ne arată me­reu un ins care trăieşte bine mersi în de­şert sau junglă, românul are o bună ex­pe­rienţă şi, cu puţin noroc, poate ieşi din criza mondială cu faţa curată şi, de­sigur, cu viaţă. Bune obiceiuri descoperi în Japonia, unde criza durează de ani buni. Şi în Finlanda, America, Africa. De pildă, haitienii, care s-au născut cu criza-n gât, trăiesc, atâta cât apucă, din turtoiul de pământ, o nenorocire. Lumea se scutură înspăimântată în faţa crizei, dar o dă şi pe anecdote. Îndemn pe Wall Street: dacă tot ne prăbuşim, s-o facem cu stil. Echivalentul "creditului crunch", credit amărât, de criză, sunt cântecele dedicate creditului crunch. Deci, cum s-o scoţi la capăt când îţi fuge pământul de sub picioare? În aceste pagini veţi întâlni idei simple, venite de la oameni simpli, aflaţi mai mereu sub vremi, soluţii ieftine de economisit, multe idioate, din anii când românul muncea nu gândea, dar ţinea morţiş să supravieţuiască, practici de la poalele Carpaţilor sau de aiurea, unele din perioada crizei celebre dintre războaie. Idei de la unul la altul, din istorie, din cărţi, din povestitul neamurilor. Criza poate să vină, viitorul sună bine.

Miroase a tocană de cartofi prin­tre blocuri, se ascute lupta de cla­să, de criză, ori noi ori ea. In­dus­tria covrigilor prinde aripi, biscuiţii Eugenia s-au stilizat până la dispariţie la aceleaşi preţuri, second-hand-urile dau în brânci, s-au reactivat meseriaşii octogenari, cizmari şi croitori. Strategie la în­de­mână: te întinzi cât îţi e plapuma. Care plapumă? Până să vezi ce-ţi dă Guvernul, gânditor macro pe suprafeţe mari, în­cerci să te scoţi singur. Bătrânii cu pensii de 3 lei trebuie să-şi recalculeze cheltuie­li­le, să evite cumpărăturile inutile. Vine din nou timpul stocurilor, să agoniseşti cât ai cu ce, ulei, zahăr, mălai. Re­con­di­ţio­nări, reciclări, recârpiri, soluţii de avarie. Dacă aurolacii mai găsesc ceva în gunoaie înseamnă că eşti inconştient; nu ţi-ai fă­cut datoria faţă de societate, Guvern, ţară. Anunţ dintr-un ziar american, la Jay Leno: "Căutăm câini talie mică pentru familie săracă".

Cheia succesului în criză, solidaritatea electoratului: motocicleanu să devină tro­tineanu, maneliştii, mafioţii şi vedetele porno posesoare de merţuri şi bemweuri să le vândă în folos obştesc.

Să se bage cartele. Notez într-un carneţel mic şi ieftin, dictando, cu linii mai rare (90 de bani), carneţel de criză, propuneri, idei, practici. Cum ziceam, avem tradiţie şi o experienţă de invidiat.

MĂ LAS DE NEGUSTORIE
Dl Eneş, un pensionar cu locuinţa în preajma şantierului Stadionului Na­ţio­nal, e macabru, cinic, amar, zice că a re­dus cheltuielile la jumătate fiindcă i-a murit nevasta. Altfel habar n-are cum o să se descurce. Dacă mai avea maşină, pleca la bulgari, mâncarea lor e mai ief­ti­nă. Bulionul lor la noi se dublează. Suntem lacomi, domne, şi asta o să ne piardă. Încolo, cele ştiute, un pulover în plus, în­chi­dem caloriferele. Dacă ne punem şi li­ghene pe bloc, prindem bulgarii şi nu mai plătim cablul. Adrian Voicu are un SRL în piaţa volantă din Bulevardul Basarabiei, dar se gândeşte să renunţe. "Anul trecut în noiembrie vindeam de 30 de milioane, anul ăsta, de 5. Am redus pre­ţurile, am adus marfă ieftină din Bulgaria, degeaba. Mulţumesc lui Dumnezeu că stau la Brăneşti şi nu la bloc. Mă uitam la bulgari… se mulţumesc cu puţin, sunt mai modeşti. Uitaţi-vă pe şoselele lor. Nici italienii n-au atâtea maşini de lux câte sunt în România. Gata. Mă reprofilez pe transporturi, cu dubiţa mea. Trebuie să supravieţuiesc." Ideea e să se rechi­zi­ţio­neze maşinile de lux, să se vândă la li­ci­taţie, banii să se dea poporului. Pe ur­mă, să li se ia celor care le-au cumpărat şi să se vândă altora. Produc bani pentru săraci.

PICURĂTORUL
Bică. Marcu Bică, pensionar, "inventator social încă de pe vremea crizei lui nea Nicu". Una, zice, ţine şi azi: picurătorul. Te bărbiereşti, nu laşi apa să curgă ca ne­sim­ţitul. Te costă. A inventat o tâmpenie care îţi dă câtă apă ai nevoie pentru bărbierit "fără să strici obărtaiul". Te tai dar nu consumi. Merge şi la duş. Dai drumul la apă, te stropeşti, închizi, dai cu săpun. Şi mai dai drumul când te limpezeşti. Tot cu picurătorul.

UN OM CU VOCAŢIA CRIZELOR
Cişmigiu, la ora prânzului. Soare, 9 gra­de. Bărbatul mai are doi dinţi sus, vreo pa­tru jos. Se încălzeşte la soarele amorţit într-un palton ros, murdar. În poală, un tranzistor vechi. E pe RFI, Radio France International, de unde s-aude Gerard Lenorman, "La ballade des gens heu­reux"… Scenă de film cu Europa după răz­boi. – Cum e? – Cum să fie, ca întotdeauna. Eu toată viaţa n-am prins decât crize.

În ’30 avea 5 ani. A fost contabil, visa să fie profesor de franceză, în comunism asculta Europa liberă. – Cum ieşim din criză? (sună aiurea, care criză?)… Ciş­migiul, o bancă, o baladă, un bătrân care zâmbeşte vremurilor: care criză?…
RFI anunţă că la noi s-ar fi prăbuşit fondul de pensii, iar la Paris angajaţii televi­ziunii publice pun de-o grevă antiprivatizare.  

HUOOO ŢELINII OLANDEZE!
Soluţii anticriză în jurul pieţii, lângă benzinăria din gura pieţei Matache. Să se impoziteze maneliştii. Să se rechi­zi­ţio­ne­ze Mercedesurile şi BMW-urile, să se vân­dă la licitaţie, banii să se dea săracilor.

Ce­lor care le-au cumpărat să li se ia, să se vândă, să se dea banii… etc. Să se sub­ven­ţio­neze cartofii şi varza. Becuri econo­­mi­ce. Cartele. Să trecem pe rădăcinoasele noastre, româneşti, huooo ţelinii olande­ze! Pensionarii trec prin hypermarketuri ca prin muzeu, n-ating exponatele. Cornul şi laptele să se dea pe cartiere, sate, că­tune. Să se pună varză în faţă, la televiziune, ca pe vremea răposatului, multă ca s-ajungă la toţi.

PREŢURI PENTRU SALARIU MIC
Preţurile din Obor sunt un exemplu că negustorul poate trăi şi cu adaosuri uma­ne. Că lăcomia poate avea şi limite rezo­na­bile, chiar şi în perioada Sărbătorilor. Câ­teva preţuri: urechi de porc: 9,99 roni (fără dioxină); picioare (adidaşi): 5,99; ta­câ­muri pui: 1,99; antricoate: 14; vră­bioare: 17 lei. Telemeaua bulgărească: 11 roni (ca nicăieri), uleiul bulgăresc: 4,99. Bocanci: 40 lei, ghete: 35.

Hala Obor este propunerea vie anticriză, fără "preţuri nesimţite" şi marfă care n-a trecut prin Irlanda. În vreme de criză, cumperi ieftin, vinzi scump. O roamă slabă îmi vinde o umbrelă au­to­ma­tă cu 7 lei. Seara, un cunoscut se miră (doar 8 lei!) şi mi-o cere cu 9 lei. I-o dau, mă reîntorc a doua zi la roamă. Cumpăr altă umbrelă, mi-o lasă cu 6 deoarece cum­păr mereu de la ea. Sunt fericit. Până la colţul dinspre Colentina, unde dau de aceeaşi umbrelă cu 5 lei. Privesc obiectul mai atent, o pânză ciudată, metal de conservă. O am de două ploi şi încă rezistă.

PIAŢA CU TUDOR OCTAVIAN

Ţin minte eficienţa cu care făcea piaţa fostul meu coleg (şi uneori amic) de la Fla­căra, scriitorul Tudor Octavian. Expe­rien­ţa e valabilă mai ales azi şi desigur va fi utilă "sans frontieres" în timpul crizei mondiale.

Primăvara lui ’89, Piaţa Obor, amândoi printre tarabe. Tudor se apropie de o ţă­ran­că bătrână, ia un morcov, îl întoarce pe toate părţile, 10 centimetri i se părea mare, ia unul mai amărât şi începe toc­mea­la. De milă, baba i-l lasă aproape de po­mană. Ne apropiem de o ţelină, nici mare nici mică. După 5 minute o scoate la ju­mătate de preţ. Mai ia pe te miri ce şi un dovlecel, după care apucă o legătură de mărar negru (după ce-l strivise între de­gete ca să-i simtă mirosul, "mărarul ade­vărat e negru şi greu") şi nu-i dă drumul până nu i-o dă ăla aproape degeaba. La sfârşit triumfa: să vezi ce salată-mi iese, mai rad o bucată de caşcaval peste ea…

Eu, cu gura căscată: Toată familia mâncaţi din amărâta asta de salată?

El, indignat: Care toată familia? Doar eu. Ele (nevasta şi cele două fete) să-şi cumpere. Pe vremurile astea, dacă nu eşti meschin, nu rezişti.

Experienţa T.O. are avantajul că îţi modelează caracterul în acord cu vremurile. Pentru că dincolo de preţuri există o morală a stării de criză, dacă nu eşti puternic la tocmeală, crăpi.

INCONŞTIENŢA DIN ’29
Crah la bursa din New York. La Bu­cu­reşti, atmosferă de vodevil. Criza e la ei, nu la noi. Politicienii vioi, industriaşii, în al nouălea cer. Ceva asemănător in­con­ş­ti­en­ţei de azi. Banca Naţională arăta că economia e în creştere.

Şi, brusc, căderea. Falimente, datornici pe viaţă, sinucideri. Preţurile scad vertiginos, un bilet la cinema cât o cisternă de ţiţei. Şomaj, foamete, greve etc. Cafe­ne­le­le vindeau ceai  pentru care aduceai za­hăr de acasă. Mulţi români erau chibzuiţi, solidari. Se strângeau pe la casa unuia sau altuia, în familie sau între prieteni, unde fiecare venea cu ceea ce avea: fasole, car­ne, făină, lumânări. Preţurile la cereale îi ter­mină pe ţăranii care l-au ascultat pe Mi­halache să ia credite că a trecut vremea calului şi a căruţei. Cine era pârlit, pro­prietar de unelte simple, furcă şi sapă, era fericit, n-avea ce pierde. Pentru cine n-avea rate la bănci (dobânzi de 35 la sută) sau cămătari (60 la sută), viaţa părea în regulă. Scriitorul Miron Scorobete spu­nea că "gospodăriile din Ardeal erau au­tar­hice, individuale, trăiau din ce produ­ceau…". Peisaj bucolic: ţăranul îşi păştea vacile, vacile dădeau brânză, lapte, femeile ţeseau.

CREŞTEŢI CAPRE!
Deşi Robinson Crusoe se născuse cu aproape 200 de ani înainte, caprele în România n-aveau căutare. Posesor de capre era ultimul sărăntoc. Vezi Irinuca. Dacă eram deştepţi, caprele ne-ar fi scos din criză. Capra e un animal tipic de criză, mănâncă orice, de la mărăcini la ziare (ani în urmă, câteva capre din vecinătatea Casei Presei trăiau bine mersi din ziare nevândute) şi dă cel mai bun lapte.
Astăzi caprele adâncesc criza, telemeaua din laptele ei fiind cea mai scumpă brânză.

CREDITE PENTRU RULOTE SAU CORTURI
Cineva propunea să renunţăm la creditele pentru case şi să facem credite pentru rulote. Americanii au ridicat o ţară locuind în rulote. Încă din primăvară (nu se vorbea încă de criză), Jurnalul Naţional a avut o premoniţie scriind în primăvară despre virtuţile rulotei. Reiau din articolul cu pricina: "Sociologii şi psihologii o recomandă cu entuziasm familiilor cu copii preşcolari, dar şi adolescenţilor, cuplurilor tinere sau pensionarilor…".

De asemenea, în funcţie de gravitatea crizei, corturile ne-ar veni ca o mănuşă. Dacă ANL-ul nu poate investi în rulote, e bine să recurgă la rezerva naţională, să intre în corturile păstrate pentru ca­la­mi­tăţi. Corturile, se ştie, sunt cu o cameră, două, trei plus living. Corturile-hangar pot fi utillizate la organizarea de nunţi sau de azile în restul timpului. În jurul rulotei sau al cortului se poate înjgheba
o mică fermă: un porcuşor, o capră, o legumă. În armonie cu viaţa la rulotă sau cort, vacanţele se cuvin petrecute exotic, la palmierii lui Piedone sau Mazăre.

ÎNVĂŢAŢI SĂ CUMPĂRAŢI!
Un tip care le ştie pe toate ne învaţă (tot pe internet) cum să ne procedăm în ca­zul "şmecheriei" supermarketurilor. Ma­ga­zi­nele mari îţi iau ochii cu oferte, cu produ­sele scumpe ambalate la meserie şi scoa­se în faţă. În timpul ăsta, produsele mai ieftine, de multe ori şi mai bune, sunt as­cunse în fundul rafturilor, unde le di­bui cu greu. Când intraţi în magazin nu vă aruncaţi pe ce vor să vă vândă. Căutaţi cu multă răbdare, rezistaţi ispitei ofertelor!

ÎI SALVĂM PE UNGURI
În ultima vreme, multe cumpărături s-au făcut la Battonya sau Balcic, fiindcă e mai ieftin. Gyurcsany, premierul Un­ga­riei, îşi îndemna conaţionalii la cum­pă­ta­re şi economii. La noi, Stolo (SAU BOC?! – CORECTURA, ATENTIE!) n-a recomandat încă nimic. Şi ne îndoim că l-ar băga cineva în seamă. Românii din nord şi din vest cumpără în draci, ungurii cumpără cât le trebuie. Preţurile la Mako sau Gyula sunt mai mici ca la Arad, Timişoara sau Satu-Mare. La Ruse, la fel. Şi la case aceeaşi po­ves­te. Românii şi englezii cumpără case în Bulgaria, bulgarii în Grecia. Grecii nu cumpără nicăieri. În Ungaria, preţul ca­se­lor a scăzut dramatic. Dacă ai banii la ti­ne, vânzătorul îţi mai face o reducere de 50 la sută. O casă lângă graniţă, cu toate utilităţile, e 20.000 de euro. Adevăr de cri­ză: cumperi de la ei, îi ajuţi să supravieţuiască.  

PREŢURILE FIXE
Propunem din experienţa inter­na­ţio­na­lă două repere: Daiso, iniţiat de ja­po­ne­zul Yano şi turtoiul din Haiti. Modelul Daiso. Ani în urmă, Yano era şef de rulotă şi colecta hârtie. Apoi a vândut diverse pro­duse cu 100 de yeni bucata. Politica pre­ţurilor reduse al lanţului de magazine Daiso i-a cucerit pe niponi şi a prins în 20 de ţări, între care şi România. Apropo de japonezi. Vă imaginaţi ca vreun director de agenţie naţională din România, agen­ţii născute precum ciupercile după ploaie, să re­nunţe la vreun ban pentru că în lume e criză? Aş! Ei bine, directorul general al fir­mei japoneze Elpida Me­mory (semiconductori) a promis să muncească două luni fără salariu.

SOLUŢII EXTREME: TURTOIUL DIN HAITI

Pentru haitienii săraci lipiţi, alimentul de bază este un "biscuit" făcut din noroi. Oamenii adună argilă galbenă din munţi, o combină cu sare şi grăsimi vegetale, o frământă şi o usucă la soare. "Sper ca în­tr-o zi să am suficientă mâncare să mă hră­nesc, ca să nu mai mănânc aşa ceva", spune haitianca Marie Noël, care su­pra­vie­ţuieşte împreună cu cei şapte copii ai săi cu turte de noroi. Dacă în urmă cu un an argila necesară pentru prepararea a 100 de biscuiţi costa 5 dolari, acum preţul este mai mare cu 40%. Întâmplarea poate să vă oripileze, dar e bine să nu cedaţi emoţiilor, reţeta ne poate fi utilă cândva, Doamne fereşte!

Un cititor ce ne dezvăluie pe net că lu­cru­rile nu stau chiar aşa rău. "Eu am făcut şi ştiu cum este. Am făcut cu bunicu când mergeam la braconaj. Este o metodă de supravieţuire pe care el a învăţat-o de la părinţii lui din Sardinia. Noi am făcut cu sămânţa de la fag, care are nişte fructe la gust ca aluna, numai că are prea mult ta­nin şi sunt toxice. Am mai pus şi câteva ră­dăcini şi am făcut o pastă. Argila era ca o bază care anula efectul acizilor din să­mân­ţa de fag. Este perfect pentrut arsuri de la acidul gastric şi chiar am făcut de câteva ori singur. Probabil că poţi trăi câteva săptămâni cu aşa ceva în cazul unui dezastru. Dar nu prea îţi vine să bei apă după aşa ceva, te umpli de noroi pe dinăuntru.

EXPERIENŢA LUI ILIE NĂSTASE
Parlamentarii finlandezi vin la serviciu cu bicicletele. Suedezii la fel. Iei bicicleta dintr-un rastel după ce bagi o fisă, mergi unde ai treabă şi o depui într-un spaţiu asemănător după ce termini. La noi nu­mai Ilie Năstase a ales trotineta şi scu­te­rul, obicei căpătat la Paris încă de acum zece ani. A încercat cu bicicleta şi în Bu­cu­reşti, el şi nevasta, dar au renunţat fiindcă îi scuipau şoferii.

TEHNICA SECOND-HAND
De când se vorbeşte despre criză, perso­na­lul s-h e plin de aplomb. Greul cade pe umerii lui. Tehnica de abordare a incintei este foarte importantă. Îţi trebuie imaginaţie, simţ al detaliului.  Dacă intri ca nătruiul şi te repezi la orice, iei ţeapă.

Nu prinzi nimic ca lumea. La s-h îţi faci o pre­documentare. Intri, adulmeci, observi populaţia, depistezi locul ţoalelor, pe gen şi dimensiuni. Femeile fac legea în s-h. Cele versate intră vultureşte şi dintr-o pri­vire reperează ce merită săltat. Apoi adună tot. E femeia aspirator. Se duce cu braţele pline într-un colţ şi selectează, păstrându-şi crema. Fiţoasele intră cu un aer jignit de Moni şi Iri în Obor, par neinteresate, dar răvăşesc totul şi rad chestiile cu etichete de firmă. Mai sunt şi tăie­toa­re­le de nasturi. Astea vânează nasturii mişto şi îi smulg cu dexteritate. În unele magazine s-h stă scris mare pe pereţi: "Pă­ziţi-vă buzunarele!". S-a constatat că în "ziua de marfă" (Senzaţional! Superdeschidere, noutăţi de sezon, preţuri mi­ni­m­e bla bla…) vin ălea cu ceva bani. La prima reducere, clasa de mijloc. Sărăn­toacele se calcă pe picioare în ultima zi, la reduceri de 40 la sută şi la 3 lei bucata.

REŢETĂ DE CRIZĂ

Morcov cu fasole la cuptor. Trebuie să ai măcar un sfert de kil de fasole, un morcov, o ceapă. Cu ceva usturoi, ulei, pătrunjel tocat, sare, piper şi boia – e ospăţ.

Cine are mai are serviciu (şi, deci, leafă) poate pune şi un ardei gras roşu.

Fasolea (aleasă şi spălată) se pune la fiert. După ce a dat de mai multe ori în clo­cot nu mai arunci prima apă (fiindcă e criză, dar te-apucă burta, tu decizi) şi pui sare. Vii cu ceapa tăiată mărunt de tot, să pară mai multă (şi ardeiul tăiat fâşii, cine are). Laşi pe foc până se înmoaie. Cu­reţi morcovul cu atenţie să nu pierzi ni­mic, îl tai rondele fine, îl arunci cu grijă în uleiul încins. Adaugi usturoiul pisat, sarea, pătrunjelul. Boiaua şi piperul, fa­cul­tativ. Fasolea fiartă şi scursă se deşartă într-o cratiţă, peste ea vine compoziţia de mor­cov. Laşi cratiţa la cuptor 15 minute.

Un morcov cu fasole, mai puţin de atât doar în Haiti e posibil. Porţia e pentru o persoană. Restul familiei, vorba lui T.O., să-şi facă.

Citeşte mai multe despre:   economic,   criza

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Activele fondurilor de pensii din Pilonul III au depășit 2,56 miliarde de lei

Activele fondurilor de pensii din Pilonul III au depășit 2,56 miliarde de lei
Activele fondurilor de pensii facultative au ajuns la peste 2,56 miliarde de lei în data de 29 mai 2020, cu 15,9% mai mult față de aceeași dată din anul trecut, arată datele Autorităţii de...

Florin Cîțu: Pensiile vor fi majorate cu 10%. E o propunere pe care o facem noi, cu criză la nivel global

Florin Cîțu: Pensiile vor fi majorate cu 10%. E o propunere pe care o facem noi, cu criză la nivel global
Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a declarat că pensiile vor fi majorate cu 10% în acest an. „Este o propunere pe care o facem noi în contextul acesta, cu criză la nivel global. Cu...

Inspectorii de muncă vor face controale inopinate la agenții economici

Inspectorii de muncă vor face controale inopinate la agenții economici
Inspectorii de muncă trebuie să meargă inopinat la agenții economici, fără să-i anunțe în prealabil, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru. Ea le-a cerut șefilor...

Fermierii pot depune deconturi pentru măsura "Bunăstarea animalelor"

Fermierii pot depune deconturi pentru măsura "Bunăstarea animalelor"
APIA informează potențialii beneficiari că se pot depune deconturile / documentele justificative aferente trim. II pentru Măsura 14 –„Bunăstarea animalelor” - pachetul a) – plăți în favoarea bunăstării...

434 milioane de euro pentru 11.325 de tineri fermieri

434 milioane de euro pentru 11.325 de tineri fermieri
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a acordat până în prezent finanţare nerambursabilă în valoare totală de 434 milioane de euro, pentru susţinerea financiară a 11.325 de tineri fermieri...

Profilul angajatului care a lucrat remote în timpul Covid-19

Profilul angajatului care a lucrat remote în timpul Covid-19
Angajatul care a lucrat remote în timpul Covid-19 are sub 45 de ani, cel mult 5 ani de experiență, lucrează în servicii și e îngrijorat privind perspectivele, arată BestJobs. Mai bine de jumătate (58%)...

Violeta Alexandru: Guvernului îi va fi greu să plătească șomajul tehnic dacă revenim la starea de urgență

Violeta Alexandru: Guvernului îi va fi greu să plătească șomajul tehnic dacă revenim la starea de urgență
În cazul în care România ar reveni la starea de urgenţă, guvernului îi va fi greu să plătească şomajul tehnic, conform declarațiilor ministrului Muncii și Protecției Sociale, Violeta...

Curs valutar. Euro rămâne la 4,84 lei. ROBOR se menține stabil. Prețul aurului stagnează

Curs valutar. Euro rămâne la 4,84 lei. ROBOR se menține stabil. Prețul aurului stagnează
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,8418 lei/euro, 4,2893716 lei/dolar, 5,4092 lei/liră sterlină, 4,5555 lei/franc elveţian. Curs de referinţă anunțat, ieri, de BNR a ...

Care au fost veniturile lunare pe gospodărie în primul trimestru din 2020. La cât au ajuns cheltuielile

Care au fost veniturile lunare pe gospodărie în primul trimestru din 2020. La cât au ajuns cheltuielile
Veniturile medii lunare pe gospodărie au fost de 5.119 lei în primul trimestru din 2020, din care s-au cheltuit 4.269 de lei, transmite Institutul Naţional de Statistică (INS). În intervalul...

Deficitul comercial a atins cote alarmante. Peste 7,3 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului 2020

Deficitul comercial a atins cote alarmante.  Peste 7,3 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului 2020
Deficitul comercial al României a ajuns la 7,34 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului, în creştere cu 742,3 milioane de euro, față de aceeaşi perioadă din 2019, arată...

Inflația a crescut la 2,6% în luna iunie 2020

Inflația a crescut la 2,6% în luna iunie 2020
Rata anuală a inflaţiei a crescut la 2,6% în luna iunie 2020, de la 2,3% în perioada precedentă. Produsele alimentare s-au scumpit cu 5,35%, serviciile cu 2,78%, iar produsele nealimentare cu 0,68%,...

Fermierii pot depune deconturile pentru măsura "Bunăstarea animalelor" până la 31 iulie

Fermierii pot depune deconturile pentru măsura "Bunăstarea animalelor" până la 31 iulie
Deconturile și documentele justificative pentru Măsura 14 - "Bunăstarea animalelor" pot fi depuse până la 31 iulie, transmite APIA. Este vorba de pachetul pentru trimestrul al II-lea a) - plăţi în...

Tinerii care se mută la țară pot primi 50.000 de euro

Tinerii care se mută la țară pot primi 50.000 de euro
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Ghidul Solicitantului aferent programului de finanțări europene nerambursabile „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” - Submăsura 6.1...

Cum a ajuns România campioana europeană a dobânzilor

Cum a ajuns România campioana europeană a dobânzilor
Cu dobânzi de peste 4,5% pe care trebuie să le plătească pentru împrumuturile pe termen lung, România este, de departe, țara cu cele mai mari costuri de finanțare din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat an...

România atipică! Costul caselor și chiriilor: comparație primele trimestre 2007/2020

România atipică! Costul caselor și chiriilor: comparație primele trimestre 2007/2020
Din 2007 până în 2020, prețul caselor și chiriilor au avut pe ansamblul UE evoluții asemănătoare,  crescând cu 20,8%, respectiv 20,5%. O ușoară scădere la prețul caselor s-a înregistrat în...
Serviciul de email marketing furnizat de