x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Soluţii de avarie / Ghid de criză

0
Autor: Razvan Barbulescu 22 Dec 2008 - 00:00
Soluţii de avarie / Ghid de criză


"Vă dau o chestie care a mers şi pe vremea crizei lui Nea Nicu: picurătorul. Să zicem că te bărbiereşti, dar nu laşi apa să curgă, ca nesimţitul. Te costă. Invenţia mea te lasă să consumi fără să risipeşti şi fără să strici obărtaiul. Merge şi la duş, te stropeşti, închizi, te săpuneşti, deschizi…" - Marcu Bică, inventator­ social



Cum să faci faţă crizei? Cum să tră­ieşti aproape decent când trăieşti prost? Istoria e plină de idei de supravieţuire, prezentul la fel, Discovery ne arată me­reu un ins care trăieşte bine mersi în de­şert sau junglă, românul are o bună ex­pe­rienţă şi, cu puţin noroc, poate ieşi din criza mondială cu faţa curată şi, de­sigur, cu viaţă. Bune obiceiuri descoperi în Japonia, unde criza durează de ani buni. Şi în Finlanda, America, Africa. De pildă, haitienii, care s-au născut cu criza-n gât, trăiesc, atâta cât apucă, din turtoiul de pământ, o nenorocire. Lumea se scutură înspăimântată în faţa crizei, dar o dă şi pe anecdote. Îndemn pe Wall Street: dacă tot ne prăbuşim, s-o facem cu stil. Echivalentul "creditului crunch", credit amărât, de criză, sunt cântecele dedicate creditului crunch. Deci, cum s-o scoţi la capăt când îţi fuge pământul de sub picioare? În aceste pagini veţi întâlni idei simple, venite de la oameni simpli, aflaţi mai mereu sub vremi, soluţii ieftine de economisit, multe idioate, din anii când românul muncea nu gândea, dar ţinea morţiş să supravieţuiască, practici de la poalele Carpaţilor sau de aiurea, unele din perioada crizei celebre dintre războaie. Idei de la unul la altul, din istorie, din cărţi, din povestitul neamurilor. Criza poate să vină, viitorul sună bine.

Miroase a tocană de cartofi prin­tre blocuri, se ascute lupta de cla­să, de criză, ori noi ori ea. In­dus­tria covrigilor prinde aripi, biscuiţii Eugenia s-au stilizat până la dispariţie la aceleaşi preţuri, second-hand-urile dau în brânci, s-au reactivat meseriaşii octogenari, cizmari şi croitori. Strategie la în­de­mână: te întinzi cât îţi e plapuma. Care plapumă? Până să vezi ce-ţi dă Guvernul, gânditor macro pe suprafeţe mari, în­cerci să te scoţi singur. Bătrânii cu pensii de 3 lei trebuie să-şi recalculeze cheltuie­li­le, să evite cumpărăturile inutile. Vine din nou timpul stocurilor, să agoniseşti cât ai cu ce, ulei, zahăr, mălai. Re­con­di­ţio­nări, reciclări, recârpiri, soluţii de avarie. Dacă aurolacii mai găsesc ceva în gunoaie înseamnă că eşti inconştient; nu ţi-ai fă­cut datoria faţă de societate, Guvern, ţară. Anunţ dintr-un ziar american, la Jay Leno: "Căutăm câini talie mică pentru familie săracă".

Cheia succesului în criză, solidaritatea electoratului: motocicleanu să devină tro­tineanu, maneliştii, mafioţii şi vedetele porno posesoare de merţuri şi bemweuri să le vândă în folos obştesc.

Să se bage cartele. Notez într-un carneţel mic şi ieftin, dictando, cu linii mai rare (90 de bani), carneţel de criză, propuneri, idei, practici. Cum ziceam, avem tradiţie şi o experienţă de invidiat.

MĂ LAS DE NEGUSTORIE
Dl Eneş, un pensionar cu locuinţa în preajma şantierului Stadionului Na­ţio­nal, e macabru, cinic, amar, zice că a re­dus cheltuielile la jumătate fiindcă i-a murit nevasta. Altfel habar n-are cum o să se descurce. Dacă mai avea maşină, pleca la bulgari, mâncarea lor e mai ief­ti­nă. Bulionul lor la noi se dublează. Suntem lacomi, domne, şi asta o să ne piardă. Încolo, cele ştiute, un pulover în plus, în­chi­dem caloriferele. Dacă ne punem şi li­ghene pe bloc, prindem bulgarii şi nu mai plătim cablul. Adrian Voicu are un SRL în piaţa volantă din Bulevardul Basarabiei, dar se gândeşte să renunţe. "Anul trecut în noiembrie vindeam de 30 de milioane, anul ăsta, de 5. Am redus pre­ţurile, am adus marfă ieftină din Bulgaria, degeaba. Mulţumesc lui Dumnezeu că stau la Brăneşti şi nu la bloc. Mă uitam la bulgari… se mulţumesc cu puţin, sunt mai modeşti. Uitaţi-vă pe şoselele lor. Nici italienii n-au atâtea maşini de lux câte sunt în România. Gata. Mă reprofilez pe transporturi, cu dubiţa mea. Trebuie să supravieţuiesc." Ideea e să se rechi­zi­ţio­neze maşinile de lux, să se vândă la li­ci­taţie, banii să se dea poporului. Pe ur­mă, să li se ia celor care le-au cumpărat şi să se vândă altora. Produc bani pentru săraci.

PICURĂTORUL
Bică. Marcu Bică, pensionar, "inventator social încă de pe vremea crizei lui nea Nicu". Una, zice, ţine şi azi: picurătorul. Te bărbiereşti, nu laşi apa să curgă ca ne­sim­ţitul. Te costă. A inventat o tâmpenie care îţi dă câtă apă ai nevoie pentru bărbierit "fără să strici obărtaiul". Te tai dar nu consumi. Merge şi la duş. Dai drumul la apă, te stropeşti, închizi, dai cu săpun. Şi mai dai drumul când te limpezeşti. Tot cu picurătorul.

UN OM CU VOCAŢIA CRIZELOR
Cişmigiu, la ora prânzului. Soare, 9 gra­de. Bărbatul mai are doi dinţi sus, vreo pa­tru jos. Se încălzeşte la soarele amorţit într-un palton ros, murdar. În poală, un tranzistor vechi. E pe RFI, Radio France International, de unde s-aude Gerard Lenorman, "La ballade des gens heu­reux"… Scenă de film cu Europa după răz­boi. – Cum e? – Cum să fie, ca întotdeauna. Eu toată viaţa n-am prins decât crize.

În ’30 avea 5 ani. A fost contabil, visa să fie profesor de franceză, în comunism asculta Europa liberă. – Cum ieşim din criză? (sună aiurea, care criză?)… Ciş­migiul, o bancă, o baladă, un bătrân care zâmbeşte vremurilor: care criză?…
RFI anunţă că la noi s-ar fi prăbuşit fondul de pensii, iar la Paris angajaţii televi­ziunii publice pun de-o grevă antiprivatizare.  

HUOOO ŢELINII OLANDEZE!
Soluţii anticriză în jurul pieţii, lângă benzinăria din gura pieţei Matache. Să se impoziteze maneliştii. Să se rechi­zi­ţio­ne­ze Mercedesurile şi BMW-urile, să se vân­dă la licitaţie, banii să se dea săracilor.

Ce­lor care le-au cumpărat să li se ia, să se vândă, să se dea banii… etc. Să se sub­ven­ţio­neze cartofii şi varza. Becuri econo­­mi­ce. Cartele. Să trecem pe rădăcinoasele noastre, româneşti, huooo ţelinii olande­ze! Pensionarii trec prin hypermarketuri ca prin muzeu, n-ating exponatele. Cornul şi laptele să se dea pe cartiere, sate, că­tune. Să se pună varză în faţă, la televiziune, ca pe vremea răposatului, multă ca s-ajungă la toţi.

PREŢURI PENTRU SALARIU MIC
Preţurile din Obor sunt un exemplu că negustorul poate trăi şi cu adaosuri uma­ne. Că lăcomia poate avea şi limite rezo­na­bile, chiar şi în perioada Sărbătorilor. Câ­teva preţuri: urechi de porc: 9,99 roni (fără dioxină); picioare (adidaşi): 5,99; ta­câ­muri pui: 1,99; antricoate: 14; vră­bioare: 17 lei. Telemeaua bulgărească: 11 roni (ca nicăieri), uleiul bulgăresc: 4,99. Bocanci: 40 lei, ghete: 35.

Hala Obor este propunerea vie anticriză, fără "preţuri nesimţite" şi marfă care n-a trecut prin Irlanda. În vreme de criză, cumperi ieftin, vinzi scump. O roamă slabă îmi vinde o umbrelă au­to­ma­tă cu 7 lei. Seara, un cunoscut se miră (doar 8 lei!) şi mi-o cere cu 9 lei. I-o dau, mă reîntorc a doua zi la roamă. Cumpăr altă umbrelă, mi-o lasă cu 6 deoarece cum­păr mereu de la ea. Sunt fericit. Până la colţul dinspre Colentina, unde dau de aceeaşi umbrelă cu 5 lei. Privesc obiectul mai atent, o pânză ciudată, metal de conservă. O am de două ploi şi încă rezistă.

PIAŢA CU TUDOR OCTAVIAN

Ţin minte eficienţa cu care făcea piaţa fostul meu coleg (şi uneori amic) de la Fla­căra, scriitorul Tudor Octavian. Expe­rien­ţa e valabilă mai ales azi şi desigur va fi utilă "sans frontieres" în timpul crizei mondiale.

Primăvara lui ’89, Piaţa Obor, amândoi printre tarabe. Tudor se apropie de o ţă­ran­că bătrână, ia un morcov, îl întoarce pe toate părţile, 10 centimetri i se părea mare, ia unul mai amărât şi începe toc­mea­la. De milă, baba i-l lasă aproape de po­mană. Ne apropiem de o ţelină, nici mare nici mică. După 5 minute o scoate la ju­mătate de preţ. Mai ia pe te miri ce şi un dovlecel, după care apucă o legătură de mărar negru (după ce-l strivise între de­gete ca să-i simtă mirosul, "mărarul ade­vărat e negru şi greu") şi nu-i dă drumul până nu i-o dă ăla aproape degeaba. La sfârşit triumfa: să vezi ce salată-mi iese, mai rad o bucată de caşcaval peste ea…

Eu, cu gura căscată: Toată familia mâncaţi din amărâta asta de salată?

El, indignat: Care toată familia? Doar eu. Ele (nevasta şi cele două fete) să-şi cumpere. Pe vremurile astea, dacă nu eşti meschin, nu rezişti.

Experienţa T.O. are avantajul că îţi modelează caracterul în acord cu vremurile. Pentru că dincolo de preţuri există o morală a stării de criză, dacă nu eşti puternic la tocmeală, crăpi.

INCONŞTIENŢA DIN ’29
Crah la bursa din New York. La Bu­cu­reşti, atmosferă de vodevil. Criza e la ei, nu la noi. Politicienii vioi, industriaşii, în al nouălea cer. Ceva asemănător in­con­ş­ti­en­ţei de azi. Banca Naţională arăta că economia e în creştere.

Şi, brusc, căderea. Falimente, datornici pe viaţă, sinucideri. Preţurile scad vertiginos, un bilet la cinema cât o cisternă de ţiţei. Şomaj, foamete, greve etc. Cafe­ne­le­le vindeau ceai  pentru care aduceai za­hăr de acasă. Mulţi români erau chibzuiţi, solidari. Se strângeau pe la casa unuia sau altuia, în familie sau între prieteni, unde fiecare venea cu ceea ce avea: fasole, car­ne, făină, lumânări. Preţurile la cereale îi ter­mină pe ţăranii care l-au ascultat pe Mi­halache să ia credite că a trecut vremea calului şi a căruţei. Cine era pârlit, pro­prietar de unelte simple, furcă şi sapă, era fericit, n-avea ce pierde. Pentru cine n-avea rate la bănci (dobânzi de 35 la sută) sau cămătari (60 la sută), viaţa părea în regulă. Scriitorul Miron Scorobete spu­nea că "gospodăriile din Ardeal erau au­tar­hice, individuale, trăiau din ce produ­ceau…". Peisaj bucolic: ţăranul îşi păştea vacile, vacile dădeau brânză, lapte, femeile ţeseau.

CREŞTEŢI CAPRE!
Deşi Robinson Crusoe se născuse cu aproape 200 de ani înainte, caprele în România n-aveau căutare. Posesor de capre era ultimul sărăntoc. Vezi Irinuca. Dacă eram deştepţi, caprele ne-ar fi scos din criză. Capra e un animal tipic de criză, mănâncă orice, de la mărăcini la ziare (ani în urmă, câteva capre din vecinătatea Casei Presei trăiau bine mersi din ziare nevândute) şi dă cel mai bun lapte.
Astăzi caprele adâncesc criza, telemeaua din laptele ei fiind cea mai scumpă brânză.

CREDITE PENTRU RULOTE SAU CORTURI
Cineva propunea să renunţăm la creditele pentru case şi să facem credite pentru rulote. Americanii au ridicat o ţară locuind în rulote. Încă din primăvară (nu se vorbea încă de criză), Jurnalul Naţional a avut o premoniţie scriind în primăvară despre virtuţile rulotei. Reiau din articolul cu pricina: "Sociologii şi psihologii o recomandă cu entuziasm familiilor cu copii preşcolari, dar şi adolescenţilor, cuplurilor tinere sau pensionarilor…".

De asemenea, în funcţie de gravitatea crizei, corturile ne-ar veni ca o mănuşă. Dacă ANL-ul nu poate investi în rulote, e bine să recurgă la rezerva naţională, să intre în corturile păstrate pentru ca­la­mi­tăţi. Corturile, se ştie, sunt cu o cameră, două, trei plus living. Corturile-hangar pot fi utillizate la organizarea de nunţi sau de azile în restul timpului. În jurul rulotei sau al cortului se poate înjgheba
o mică fermă: un porcuşor, o capră, o legumă. În armonie cu viaţa la rulotă sau cort, vacanţele se cuvin petrecute exotic, la palmierii lui Piedone sau Mazăre.

ÎNVĂŢAŢI SĂ CUMPĂRAŢI!
Un tip care le ştie pe toate ne învaţă (tot pe internet) cum să ne procedăm în ca­zul "şmecheriei" supermarketurilor. Ma­ga­zi­nele mari îţi iau ochii cu oferte, cu produ­sele scumpe ambalate la meserie şi scoa­se în faţă. În timpul ăsta, produsele mai ieftine, de multe ori şi mai bune, sunt as­cunse în fundul rafturilor, unde le di­bui cu greu. Când intraţi în magazin nu vă aruncaţi pe ce vor să vă vândă. Căutaţi cu multă răbdare, rezistaţi ispitei ofertelor!

ÎI SALVĂM PE UNGURI
În ultima vreme, multe cumpărături s-au făcut la Battonya sau Balcic, fiindcă e mai ieftin. Gyurcsany, premierul Un­ga­riei, îşi îndemna conaţionalii la cum­pă­ta­re şi economii. La noi, Stolo (SAU BOC?! – CORECTURA, ATENTIE!) n-a recomandat încă nimic. Şi ne îndoim că l-ar băga cineva în seamă. Românii din nord şi din vest cumpără în draci, ungurii cumpără cât le trebuie. Preţurile la Mako sau Gyula sunt mai mici ca la Arad, Timişoara sau Satu-Mare. La Ruse, la fel. Şi la case aceeaşi po­ves­te. Românii şi englezii cumpără case în Bulgaria, bulgarii în Grecia. Grecii nu cumpără nicăieri. În Ungaria, preţul ca­se­lor a scăzut dramatic. Dacă ai banii la ti­ne, vânzătorul îţi mai face o reducere de 50 la sută. O casă lângă graniţă, cu toate utilităţile, e 20.000 de euro. Adevăr de cri­ză: cumperi de la ei, îi ajuţi să supravieţuiască.  

PREŢURILE FIXE
Propunem din experienţa inter­na­ţio­na­lă două repere: Daiso, iniţiat de ja­po­ne­zul Yano şi turtoiul din Haiti. Modelul Daiso. Ani în urmă, Yano era şef de rulotă şi colecta hârtie. Apoi a vândut diverse pro­duse cu 100 de yeni bucata. Politica pre­ţurilor reduse al lanţului de magazine Daiso i-a cucerit pe niponi şi a prins în 20 de ţări, între care şi România. Apropo de japonezi. Vă imaginaţi ca vreun director de agenţie naţională din România, agen­ţii născute precum ciupercile după ploaie, să re­nunţe la vreun ban pentru că în lume e criză? Aş! Ei bine, directorul general al fir­mei japoneze Elpida Me­mory (semiconductori) a promis să muncească două luni fără salariu.

SOLUŢII EXTREME: TURTOIUL DIN HAITI

Pentru haitienii săraci lipiţi, alimentul de bază este un "biscuit" făcut din noroi. Oamenii adună argilă galbenă din munţi, o combină cu sare şi grăsimi vegetale, o frământă şi o usucă la soare. "Sper ca în­tr-o zi să am suficientă mâncare să mă hră­nesc, ca să nu mai mănânc aşa ceva", spune haitianca Marie Noël, care su­pra­vie­ţuieşte împreună cu cei şapte copii ai săi cu turte de noroi. Dacă în urmă cu un an argila necesară pentru prepararea a 100 de biscuiţi costa 5 dolari, acum preţul este mai mare cu 40%. Întâmplarea poate să vă oripileze, dar e bine să nu cedaţi emoţiilor, reţeta ne poate fi utilă cândva, Doamne fereşte!

Un cititor ce ne dezvăluie pe net că lu­cru­rile nu stau chiar aşa rău. "Eu am făcut şi ştiu cum este. Am făcut cu bunicu când mergeam la braconaj. Este o metodă de supravieţuire pe care el a învăţat-o de la părinţii lui din Sardinia. Noi am făcut cu sămânţa de la fag, care are nişte fructe la gust ca aluna, numai că are prea mult ta­nin şi sunt toxice. Am mai pus şi câteva ră­dăcini şi am făcut o pastă. Argila era ca o bază care anula efectul acizilor din să­mân­ţa de fag. Este perfect pentrut arsuri de la acidul gastric şi chiar am făcut de câteva ori singur. Probabil că poţi trăi câteva săptămâni cu aşa ceva în cazul unui dezastru. Dar nu prea îţi vine să bei apă după aşa ceva, te umpli de noroi pe dinăuntru.

EXPERIENŢA LUI ILIE NĂSTASE
Parlamentarii finlandezi vin la serviciu cu bicicletele. Suedezii la fel. Iei bicicleta dintr-un rastel după ce bagi o fisă, mergi unde ai treabă şi o depui într-un spaţiu asemănător după ce termini. La noi nu­mai Ilie Năstase a ales trotineta şi scu­te­rul, obicei căpătat la Paris încă de acum zece ani. A încercat cu bicicleta şi în Bu­cu­reşti, el şi nevasta, dar au renunţat fiindcă îi scuipau şoferii.

TEHNICA SECOND-HAND
De când se vorbeşte despre criză, perso­na­lul s-h e plin de aplomb. Greul cade pe umerii lui. Tehnica de abordare a incintei este foarte importantă. Îţi trebuie imaginaţie, simţ al detaliului.  Dacă intri ca nătruiul şi te repezi la orice, iei ţeapă.

Nu prinzi nimic ca lumea. La s-h îţi faci o pre­documentare. Intri, adulmeci, observi populaţia, depistezi locul ţoalelor, pe gen şi dimensiuni. Femeile fac legea în s-h. Cele versate intră vultureşte şi dintr-o pri­vire reperează ce merită săltat. Apoi adună tot. E femeia aspirator. Se duce cu braţele pline într-un colţ şi selectează, păstrându-şi crema. Fiţoasele intră cu un aer jignit de Moni şi Iri în Obor, par neinteresate, dar răvăşesc totul şi rad chestiile cu etichete de firmă. Mai sunt şi tăie­toa­re­le de nasturi. Astea vânează nasturii mişto şi îi smulg cu dexteritate. În unele magazine s-h stă scris mare pe pereţi: "Pă­ziţi-vă buzunarele!". S-a constatat că în "ziua de marfă" (Senzaţional! Superdeschidere, noutăţi de sezon, preţuri mi­ni­m­e bla bla…) vin ălea cu ceva bani. La prima reducere, clasa de mijloc. Sărăn­toacele se calcă pe picioare în ultima zi, la reduceri de 40 la sută şi la 3 lei bucata.

REŢETĂ DE CRIZĂ

Morcov cu fasole la cuptor. Trebuie să ai măcar un sfert de kil de fasole, un morcov, o ceapă. Cu ceva usturoi, ulei, pătrunjel tocat, sare, piper şi boia – e ospăţ.

Cine are mai are serviciu (şi, deci, leafă) poate pune şi un ardei gras roşu.

Fasolea (aleasă şi spălată) se pune la fiert. După ce a dat de mai multe ori în clo­cot nu mai arunci prima apă (fiindcă e criză, dar te-apucă burta, tu decizi) şi pui sare. Vii cu ceapa tăiată mărunt de tot, să pară mai multă (şi ardeiul tăiat fâşii, cine are). Laşi pe foc până se înmoaie. Cu­reţi morcovul cu atenţie să nu pierzi ni­mic, îl tai rondele fine, îl arunci cu grijă în uleiul încins. Adaugi usturoiul pisat, sarea, pătrunjelul. Boiaua şi piperul, fa­cul­tativ. Fasolea fiartă şi scursă se deşartă într-o cratiţă, peste ea vine compoziţia de mor­cov. Laşi cratiţa la cuptor 15 minute.

Un morcov cu fasole, mai puţin de atât doar în Haiti e posibil. Porţia e pentru o persoană. Restul familiei, vorba lui T.O., să-şi facă.

Citeşte mai multe despre:   economic,   criza

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Efectele noilor restricții asupra industriei HORECA: Scăderea cu 75% a activității

Efectele noilor restricții asupra industriei HORECA: Scăderea cu 75% a activității
Industria HORECA va fi grav afectată de noile restricții anti COVID-19, ducând la o scădere de circa 75% a activității, raportat la anul 2019. Problema este cu atât mai gravă, cu cât guvernul nu acordă...

Ce trebuie să știți când aderați la un fond de pensii administrat privat

Ce trebuie să știți când aderați la un fond de pensii administrat privat
Semnarea actului individual de aderare la un fond de pensii administrat privat necesită un mare nivel de atenție. Actul de aderare este încheiat cu administratorul fondului ales şi trebuie semnat atât de...

90% dintre angajații români vor să lucreze de la birou sau preferă un program de muncă hibrid

90% dintre angajații români vor să lucreze de la birou sau preferă un program de muncă hibrid
Majoritatea românilor vor să muncească de la birou, doar 10% dorind să lucreze exclusiv de acasă. După 18 ani de restricții din cauza pandemiei de COVID-19, oamenii asociază revenirea la locul de muncă cu...

Creditul guvernamental a crescut cu 21,2% în septembrie 2021

Creditul guvernamental a crescut cu 21,2% în septembrie 2021
Creditul guvernamental a crescut în luna septembrie 2021 cu 1,4% față de luna august 2021, până la 162,675 miliarde lei. În raport cu septembrie 2020, acesta a crescut cu 21,2 la sută (14,0 la sută în termeni...

Oamenii de afaceri cer partidelor un pact pentru implementarea PNRR

Oamenii de afaceri cer partidelor un pact pentru implementarea PNRR
Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) solicită tuturor partidelor politice parlamentare responsabile încheierea unui pact pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, anunță un...

Temerile de pe piața muncii. Circa 50% dintre români nu au curajul să ceară măriri salariale

Temerile de pe piața muncii. Circa 50% dintre români nu au curajul să ceară măriri salariale
Circa 32% dintre angajaţii din România nu sunt mulţumiţi de salariul actual, Totodată, 49% nu au curajul să ceară mărirea veniturilor lunare, conform unui studiu realizat de agenţia de recrutare Hays...

Importurile de gaze naturale EXPLODEAZĂ. Au crescut cu 56% în primele 8 luni din 2021

Importurile de gaze naturale EXPLODEAZĂ. Au crescut cu 56% în primele 8 luni din 2021
Importurile de gaze au crescut cu 56% în primele opt luni ale anului, față de aceeași perioadă din 2020, ceea ce înseamnă 1,908 milioane de tone echivalent petrol (tep), față de 684.600 tep anterior, arată...

Cum să alegem un fond de pensii administrat privat

Cum să alegem un fond de pensii administrat privat
Majoritatea dintre noi suntem înscriși în sistemul public de pensii, pentru care cotizăm atâta timp cât suntem angajați. Adică pentru a avea o pensie de stat și pentru care plătim din salariu contribuții la si...

Pensiile private – factor de stabilitate pentru economie

Pensiile private – factor de stabilitate pentru economie
La 13 ani de la constituire, piața pensiilor private a ajuns să reprezinte cea mai importantă componentă a pieței financiare nebancare, din perspectiva valorii activelor totale înregistrate de fondurile de pensii...

Criza după criză: a venit ora penuriei de magneziu!

Criza după criză: a venit ora penuriei de magneziu!
Industria de automobile intră sub spectrul unei noi restricții de producție din cauza lipsei magneziului. China, care asigură 90 la sută din producția mondială a acestui metal, și-a redus drastic livrările, în...

Pandemia de COVID-19 ne găsește mai săraci decât criza financiară declanșată în 2008

Pandemia de COVID-19 ne găsește mai săraci decât criza financiară declanșată în 2008
Galerie Foto Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European va prezenta astăzi studiul „Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”, acesta înscriindu-se în programul de...

BVB a pierdut peste 908 de milioane de lei din capitalizare săptămâna trecută

BVB a pierdut peste 908 de milioane de lei din capitalizare săptămâna trecută
Peste 908,6 milioane de lei din capitalizare a pierdut Bursa de Valori Bucureşti (BVB) săptămâna trecută, adică 0,41%. Tranzacţiile cu acţiuni au scăzut cu 12,16%. Capitalizarea bursieră se situează...

Arieratele bugetului general consolidat s-au redus cu peste 13% în august 2021

Arieratele bugetului general consolidat s-au redus cu peste 13% în august 2021
Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu 13,75% în luna august 2021, raportat la perioada anterioară, ajungând la 232,62 milioane de lei, arată datele Miinisterului Finanțelor. Datoriile ajunse...

Inflația schimbă obiceiurile consumatorilor. Care sunt preferințele cumpărătorilor

Inflația schimbă obiceiurile consumatorilor. Care sunt preferințele cumpărătorilor
Preţul a devenit un factor mai important în procesul de achiziţie, promoţiile şi mărcile private câştigă teren. Acest comportament de consum e tipic în perioadele de criză economică, când unii oameni îşi...

BNR înăsprește condițiile de creditare la achizițiile imobiliare

BNR înăsprește condițiile de creditare la achizițiile imobiliare
BNR schimbă condiţiile de creditare. Avansul creşte de la 15% la 25% pentru creditele de investiţii imobiliare în lei, la 35% pentru cele în euro şi la 50% pentru cele în alte valute. Se modifică şi calculul...
Serviciul de email marketing furnizat de