Statul caută 3,5 miliarde €

Ministerul de Finanţe se împrumută în fiecare săptămână de la bănci pentru a putea plăti pensiile şi salariile bugetarilor. Statul trebuie să facă rost până la finele anului de circa 3,5 miliarde de euro pentru finanţarea deficitului bugetar.

O nouă emisiune de titluri de stat cu o valoare de 500 milioane de euro şi o maturitate de un an va fi lansată joi de către Ministerul de Finanţe. Rămâne de văzut la ce dobânzi va fi realizată această licitaţie. Tot în această lună, pe 6 noiembrie, Finanţele au mai atras de la bănci 793,8 milioane de euro printr-o emisiune de titluri de stat în valută cu maturitate de 3 ani. Suma reprezintă aproape jumătate din tranşa a treia a împrumutului de la FMI care trebuia să între în decembrie în ţară pentru a ajuta la finanţarea deficitului bugetar.

Dacă socotim şi emisiunea de joi, rezultă că Finanţele vor să facă rost în această lună de pe piaţa internă exact de banii care nu au intrat de la FMI. Este vorba despre 1,5 miliarde euro. Rămâne ca, în luna decembrie, statul să mai atragă alte 2 miliarde de euro.

Problema este că statul se împrumută din ce în ce mai greu şi la dobânzi din ce în ce mai mari de pe piaţa internă. La penultima licitaţie, desfăşurată luna trecută, băncile au cumpărat certificate de trezorerie emise de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) în valoare totală de 221,7 milioane de lei, cu mult sub valoarea programată de un miliard de lei. Şi la licitaţia care a avut loc luni, Finanţele au vândut doar 276,3 milioane de lei, faţă de valoarea programată de un miliard de lei. În total, valoarea titlurilor de stat vândute de la începutul anului se ridică la 60,1 miliarde lei, suma împrumutată fiind de aproximativ nouă ori mai mare faţă de intervalul similar din 2008, când emisiunile au totalizat 6,95 miliarde lei.

PRESIUNE PE DOBÂNZI
BNR a lăsat în piaţă 1-1,5 miliarde euro prin reducerea RMO la pasivele în valută de la 30% la 25% pentru a acoperi o parte din necesarul de finanţare a deficitului bugetar, prin noi emisiuni ale Ministerului de Finanţe de titluri de stat în valută. "În condiţiile în care Ministerul de Finanţe se încăpăţânează să nu plătească mai mult de 10% (la randamentele pentru titluri de stat - n.r.), finanţarea deficitului bugetar devine practic imposibilă.

Banii vor fi folosiţi ori pentru noi emisiuni de titluri de stat în valută pe piaţa internă ori pentru un club loan, despre care s-a şi vorbit în ultima perioadă", a spus economistul-şef al ING Bank România, Nicolae Alexandru Chidesciuc. El suusţine că MFP va fi constrâns să accepte randamente mai ridicate de 10% pentru emisiunile de titluri de stat.

PIAŢA EXTERNĂ, INACCESIBILĂ
Deşi în urmă cu şase-şapte luni Finanţele pregăteau o ieşire pe piaţa externă printr-o emisiune de eurobonduri, acum această variantă a căzut. "Lansarea unei emisiuni de eurobonduri într-o asemenea perioadă nu este indicată. Ieşirile pe pieţele de capital trebuie în primul rând să arate un angajament faţă de acordul semnat cu FMI şi CE, dar şi stabilitate politică necesară ducerii acestor angajamente până la final", a declarat recent Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanţe şi actualul reprezentant al României la FMI.

Oricum dobânzile ar fi foarte mari. România este pe locul al 12-lea din 63 de ţări într-un top efectuat de Credit Market Analysis al statelor cu cel mai ridicat grad de risc al obligaţiunilor de stat, cu un indice al probabilităţii cumulative de default (CPD) de 14,2%. Cele mai riscante datorii sunt cele ale Ucrainei (CPD 53,7%), Argentinei (52%) şi Venezuelei (51%), urmate la mare distanţă de Letonia (29,9%) şi Islanda (22,4%). Topul primilor zece emitenţi după indicele de probabilitate cumulativă de default este completat de Lituania (19,3%), Dubai (19,2%), Kazahstan (18,9%), Liban (18,5%) şi Rusia (14,5%). România se află pe locul 12 cu un CPD de 14,2%.