La sfârşitul primului trimestru al acestui an, statul român mai era acţionar unic sau majoritar la 206 firme, care totalizau 172.524 de salariaţi. Ele au raportat un profit net de numai 2 miliarde de lei, în condiţiile în care aveau înregistrate plăţi restante de 3,36 miliarde de lei. Mulţi dintre cei mai mari angajatori de la stat au însă şi cea mai slabă rata de eficienţă a cheltuielilor, fapt care duce la acumularea de pierderi. Din acest punct de vedere, companiile respective reprezintă un risc pentru sustenabilitatea fiscal-bugetară, deoarece lipsa lor de eficienţă este acoperită în fiecare an de Guvern cu resurse publice.
Pentru multe din aceste companii, rata de eficienţă a cheltuielilor, exprimată prin indicatorul „cheltuieli totale la 1.000 de lei venituri totale” în bugetele de venituri şi cheltuieli, ar trebui să ducă la o restructurare din temelii sau chiar la lichidarea lor. Cum în general vorbim despre companii strategice sau cu un impact social foarte mare, prin prisma salariaţilor, statul nu poate renunţa la ele. În top 5 al neperformanţei, primele locuri sunt ocupate de Complexul Energetic Hunedoara, TAROM, Complexul Energetic Oltenia, CFR Infrastructură şi CFR Călători.
CEH: la un leu venit, consum de aproape 2 lei
La Complexul Energetic Hunedoara (CEH) pentru obţinerea unui venit de 1.000 de lei se cheltuiau anul trecut 1.796 de lei, potrivit ultimului buget aprobat. Cu circa 4.000 de angajaţi, CEH a intrat oficial în insolvenţă în luna noiembrie a anului trecut, din cauza unor datorii de peste şase miliarde de lei. Conform raportului referitor la cauzele insolvenţei, costul de producţie al energiei a ajuns, în ultimii ani, mai mare decât preţul de vânzare. Astfel, în 2018 costul de producere energiei electrice a fost de 533 de milioane de lei, iar aplicând bonusul şi plata serviciilor de sistem a rezultat un cost de producere de 460 milioane de lei. Chiar şi aşa, costurile au fost mult mai mari decât preţul de vânzare, care a fost de 209 milioane de lei.
Aripile TAROM, îngreunate de ineficienţă
Cea de-a doua companie este TAROM, unde se cheltuiesc 1.310,96 lei pentru obţinerea unui venit de 1.000 de lei. Cu circa 1.230 de angajaţi, potrivit proiectului de venituri şi cheltuieli pe anul în curs, compania aviatică a înregistrat o deteriorare permanentă a ratei de eficienţă a cheltuielilor, pe fondul unui management defectuos. Dacă în 2018 „cheltuieli totale la 1.000 de lei venituri totale” erau de 999,98 lei, doi ani mai târziu acestea au crescut cu circa 300 de lei. Ultimul an în care compania aeriană a înregistrat profit a fost 2007, iar anul trecut l-a încheiat cu o pierdere de circa 200 de milioane de lei.
La CEO pleacă din cont 12,3 lei ca să intre 10 lei
Cu aproape 13.000 de angajaţi, Complexul Energetic Oltenia (CEO) este unul dintre cei mai mari angajatori din România şi ocupă locul trei după cel mai slab randament al cheltuielilor, cu 1.235 de lei pentru obţinerea unui venit de 1.000 de lei. CEO, cel mai mare producător de electricitate al României, a încheiat anul trecut cu pierderi de 860 de milioane de lei, în scădere totuşi faţă de cele raportat în 2018, care s-au cifrat la 1,13 miliarde de lei.
CFR SA dă 11 lei ca să obţină 10 lei
Administratorul infrastructurii feroviare, compania de stat CFR SA, este cel mai mare angajator, cu aproape 30.000 de salariaţi. Aici, pentru un venit de 1.000 de lei se cheltuiesc 1.097,79 lei, ceea ce înseamnă că nu putem vorbi de o eficienţă economică. Pentru anul în curs este luată în calcul o pierdere de 392,66 milioane de lei, după ce în 2019 compania a înregistrat pierderi de 32,75 milioane de lei. Lucrurile nu se vor îmbunătăţi nici în anii următori, compania estimând în 2021 pierderi de 418,63 milioane de lei, iar în 2022 - de 253,77 milioane de lei.
CFR Călători consumă 11,5 lei pentru a obţine 10 lei
O altă companie din subordinea Ministerului Transporturilor care apare în acest top este CFR Călători, unde lucrează circa 13.000 de oameni. La compania pentru care trenurile vechi au devenit marcă înregistrată în timp se cheltuiesc 1.152 lei pentru a obţine un venit de 1.000 de lei. Cu o astfel de rată de eficienţă a cheltuielilor, pierderile companiei s-au ridicat anul trecut la 350 de milioane de lei.
CNAIR - fără autostrăzi, dar eficientă
Cu circa 7.500 de salariaţi, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) este un alt mare angajator unde statul este unic acţionar. Spre deosebire de alţi mari angajatori, aici se poate vorbi de o eficienţă a cheltuielilor, chiar dacă una foarte mică. Astfel, la un venit de 1.000 de lei, drumarii cheltuiesc 992,11 lei.
Cea mai mare companie care are ca acţionar o autoritate publică locală este Societatea de Transport Bucureşti. Are aproape 12.000 de angajaţi şi pentru realizarea unui venit de 1.000 de lei aici se cheltuiesc 1.000 de lei, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2020.