STIMULENTE ANTICRIZĂ / 5 miliarde de euro pentru economie

Relaxarea fiscală prin scutirea de impozit pe profitul reinvestit ar aduce firmelor în 2009 o injecţie de lichiditate de 2-5 miliarde de euro, care vor ajunge în economia reală.

“Scutirea pe impozitul reinvestit ar aduce venituri mai mari la buget şi capitalizarea firmelor”, a spus Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România. “Criza a majorat costurile creditelor: banii scumpi pentru companii sunt cei luaţi de la bancă, banii ieftini sunt banii mei. Ar ajuta foarte mult”, a spus şi Liviu Rogojinaru, purtătorul de cuvânt al CNIMMPR. Florea Pârvu, vicepreşedinte al Consiliului, a completat că, la dobânzile actuale de 12% la credite, acestea nu sunt rentabile pentru firme, dar că dacă adăugăm profitul care rămâne în firmă compensarea ar face ca dobânda reală să fie de doar 6%-7%.

BIROCRAŢIA
Pe lângă banii care vor rămâne în companii dacă s-ar realiza scutirea de impozit la profitul reinvestit, alte 3 miliarde de lei, circa 760 de milioane de euro, ar putea rămâne ca lichiditate la dispoziţia lor dacă statul român ar renunţa la dubla înregistrare a angajaţilor atât în registrul salariaţilor, cât şi în carnetele de muncă. “Plătim incompetenţa statului. E anormal ca timp de cinci ani IMM-urile să plătească, iar acum se mai cer alţi doi ani”, a spus Nicolescu. Mai exact, întreprinzătorii reclamă că, o dată cu Legea 53/2003 – Codul Muncii, s-a reglementat obligaţia fiecărui angajator de a înfiinţa un registru general de evidenţă a salariaţilor în condiţiile eliminării obligaţiei lor privind completarea carnetelor de muncă. Ulterior autorităţile s-au răzgândit, iar eliminarea obligaţiei privind carnetele a fost prelungită până în 2006, apoi până la 31.12.2008, iar apoi până în 2010. Astfel, pentru o perioadă de şapte ani angajatorii suportă atât costurile realizării registrului, cât şi pentru carnete. Inspectoratele teritoriale de muncă percep un comision de 0,75% din fondul lunar de salarii angajatorilor, cărora le păstrează şi completează carnetele de muncă şi de 0,25% tot din fondul lunar de salarii, pentru verificarea şi certificarea înregistrărilor. Nicolescu a precizat că numai pe 2008, pe partea comisionului de 0,75%, s-au încasat 3 miliarde de lei. Peste 500.000 de firme au între trei şi cinci angajaţi şi nu au specialişti şi timp de a sta la cozi pentru a depune nouă declaraţii pe lună pentru fiecare salariat, cum trebuie făcut conform legislaţiei actuale.

DEBLOCAREA CREDITĂRII
Preşedintele Consiliului a mai spus că noul Guvern trebuie să realizeze imediat după instalare o întâlnire cu reprezentanţii BNR, ai băncilor, cu sindicatele şi patronatele pentru a stabili exact care sunt cauzele pentru care dobânzile la credite au crescut atât de mult şi ce se poate face pentru a debloca împrumuturile, “pentru că altfel mor firme foarte bune, care realizează produse la un raport calitate-preţ bun, au cerere şi piaţă, dar nu pot accesa credite pentru a cumpăra materii prime sau pentru alte cheltuieli”.