Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Neversea ar fi trebuit să promoveze litoralul românesc, dar a devenit un prilej ideal pentru exagerări fără precedent și chiar absurde. Au apărut și contradicții în declarații: deși hotelurile ar fi aproape goale, cu prețuri de 200-300 de lei pe noapte, o cameră de apartament s-ar fi închiriat, „la negru”, cu 4.000 de lei, în aceeași perioadă.
Spre deosebire de plajele din Grecia, Turcia și Bulgaria, promovate atât de hotelierii de acolo, cât și de agențiile de turism și de state, litoralul românesc e sabotat permanent. Anul acesta s-a ajuns la declarații despre creșterea prețurilor pentru o cameră într-un apartament din Mamaia Nord până la 3.900-4.000 de lei pe noapte, în timpul festivalului Neversea. Adevărul este cu totul altul, iar asta spun atât hotelierii, cât și agențiile de turism care vând litoralul românesc. „E imposibil să creadă cineva că turiștii preferă să dea 4.000 de lei pe noapte pentru o cameră, deși hotelurile sunt goale, cu prețuri de la 200 de lei pe o cameră. La Mamaia e 300 de lei camera la hotel de trei stele, fără masă, dar sunt și hoteluri de două stele, vile și pensiuni, unde prețurile pornesc de la 150 de lei pe noapte, fără masă. La noi, un pachet de cinci nopți la Mamaia pornește, în perioada asta, de la 800 de lei de persoană, la hotel de 3 stele, fără masă. Apartamentele pot caza până la 6 persoane. Așa sunt apartamentele din Mamaia Nord. E normal ca pentru 6 persoane să fie prețuri de 1.500 de lei, însă eu știu că acolo prețurile nu depășesc 500-600 de lei pe noapte, chiar și în perioada cu Neversea. E posibil să fi existat și excepții, dar nu e normal să fie folosită excepția pentru a se prezenta ca generalitate”, a explicat, pentru Jurnalul, Lucian Bădîrcea, CEO IRI Travel.
Cu 25% mai puțini față de 2021
Nici faptul că litoralul românesc ar fi gol nu se confirmă. „Creșterea prețurilor la utilități, modificarea Codului fiscal, acțiunile ANPC și propaganda continuă împotriva litoralului au făcut ca acum să fie cu 25% mai puțini turiști decât anul trecut, dar asta nu înseamnă că unele hoteluri nu au 90-95% grad de ocupare. Neversea a adus 30.000 de vizitatori, dintre care unii au fost cazați în hoteluri, alții în apartamente. Din analiza noastră a rezultat că apartamentele sunt mai multe decât anul trecut și închiriate în pondere mai mare față de 2021. Dar în niciun caz nu este gol litoralul”, a explicat, pentru Jurnalul, Nicolae Istrate, membru al Federației Naționale a Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
Corina Martin, secretar general al Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR), a transmis un comunicat de presă în care afirmă că „marea evadare din România”, dorinţa românilor de a călători în străinătate, ar fi golit plajele din stațiunile noastre. „În jur de 60.000 turişti pe Litoral în acest weekend. Nu este puţin, dar nici nu este cât şi-ar dori operatorii din HoReCa de pe Litoral. Deşi se înregistrează o cerere masivă de vacanţe şi călătorii în agenţiile de turism – în destinaţiile româneşti se resimte «marea evadare din România», dorinţa extremă a românilor de a trece liber orice graniţe, fără certificat verde, fără vaccin şi test COVID, fără niciun fel de restricţii”, se arată în respectivul comunicat transmis sâmbătă. Dar nu același lucru spun ceilalți reprezentanți ai pieței.
Gol între 20% și 90%, în funcție de perspectivă
Se vorbește inclusiv despre faptul că în această perioadă, de vârf de sezon deja, gradul de ocupare ar fi de circa 20% la mare. Nici acest zvon nu se confirmă din piață. „Nu avem informații despre ocuparea de 20% a hotelurilor, noi fiind permanent în contact cu hotelierii. Sunt și hoteluri cu grad de ocupare 100%. Cel mai bine este să fie contactate agențiile de turism, pentru că fie au direct contracte cu hotelurile, fie lucrează în parteneriat cu touroperatori care au o multitudine de camere contractate, cu prețuri negociate de anul trecut și garantate 100%. Deja vorbim despre hoteluri ocupare de cel puțin 60%, dar cele mai cunoscute au grad de ocupare peste 80%. După 15 iulie, până la finalul lunii august nu mai sunt locuri disponibile la multe dintre hoteluri, iar prețurile nu au cum să mai crească. A fost o perioadă la început când au crescut costurile de cazare, corelată cu facturile, dar a fost de bun simț, suportabilă”, a mai explicat, pentru Jurnalul, managerul IRI Travel.
Atât el, cât și alți reprezentanți ai agențiilor de turism și ai hotelierilor spun că tarifele nu s-au majorat atât de mult cum se spune. „S-au păstrat prețurile normale din perioada de sezon. E adevărat că au crescut față de anul trecut, cu 20-25%, după scumpirea energiei, dar în niciun caz nu au crescut atât de mult. Probabil sunt excepții, dar nu e o regulă. Sunt hoteluri scumpe care deja sunt ocupare 80%, la trei, patru și cinci stele cu all inclusive”, spune Bădîrcea.
Promovarea, inexistentă din partea statului
Un alt punct slab al turismului la malul mării este lipsa de promovare, pe care o critică și Corina Martin, în comunicatul transmis sâmbătă, din partea asociației pe care o reprezintă. Dar nu doar statul, prin ministerul de resort și administrația locală, arată un dezinteres total pentru promovare, ci chiar cei care au afaceri pe litoral și ar putea proceda ca bulgarii, grecii sau turcii, care se promovează anual, prin toate mijloacele posibile. Se aștepta înființarea Organizațiilor de Management al Turismului (OMD) pentru a se ocupa de promovarea litoralului românesc și a celorlalte destinații, ca și cum nu s-ar fi putut face asta și fără organizații. De altfel, Ministerul Turismului a mai venit cu o idee: licitație pentru „influenceri” care să se ocupe de promovare. Probabil e un model preluat de la Societatea de Transport București (STB), care a avut un insucces răsunător acum câțiva ani, când a folosit „influenceri” pentru a le transmite bucureștenilor ce bine se circulă cu autobuzul, troleibuzul sau tramvaiul prin Capitală. Bloggerii, vloggerii și vedetele de Instagram nu au reușit să convingă pe nimeni, ba chiar au devenit subiect de glume, dar au încasat sute de mii de euro pentru acele contracte. E foarte posibil să se întâmple același lucru și cu promovarea turismului. Iar alegerea „influencerilor” se va face pe criteriul numărului de vizualizări, deși traficul artificial se poate cumpăra.
Citește pe Antena3.ro
La lipsa promovării se adaugă turneul anual al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) care exact la începutul vârfului de sezon face reclamă negativă litoralului, apoi se mută în Delta Dunării. Anul acesta, președintele ANPC, Horia Constantinescu, a devenit vlogger, filmându-se pe TikTok în timp ce critică jegul de la hoteluri. Săptămâna trecută a-nceput și o nouă serie de scandaluri între el și hotelieri, după ce mulți s-au plâns de abuzuri, în timp ce președintele ANPC spune că sunt doar controale corecte.
Problema plajelor nu a fost rezolvată
Ceea ce s-ar putea reglementa în cel mai scurt timp în favoarea creșterii numărului de turiști pe litoralul românesc ține de factorul politic: atribuirea plajelor. În toate destinațiile de vară din celelalte țări, plajele sunt administrate de hotelieri și există niște reguli respectate de toți. Hotelierii români au cerut să se aplice la fel și la noi, dar Apele Române nu vor să dea plajele din mână. „Cât timp se permit în continuare licitațiile de la Apele Române unde pot participa aprozariștii din toată țara, să concureze cu hotelierii, nu vom avea plaje civilizate. Una dintre soluțiile propuse de noi e să le preia primăriile și să le împartă doar hotelierilor, la prețul de achiziție, astfel încât plaja să arate la fel pe fiecare sector. Primăria, în funcție de câte locuri sunt, le poate împărți proporțional hotelierilor, iar hotelierii le pot include în tarif, astfel încât pentru clienți să fie gratuite șezlongurile și umbrelele. Până nu rezolvăm această problemă va fi haos în continuare”, a mai precizat Nicolae Istrate.
Avem și noi rechinii noștri, ca la „Radio Erevan”
Tot în ultimele zile au apărut și veștile despre rechinii din Marea Neagră. După îngrozitoarea tragedie din Marea Roșie, de pe plaja Egiptului, unde două femei au fost sfâșiate de rechinii atrași de câteva mii de oi înecate în apropiere, de o săptămână se întreabă mulți români cât de sigură e Marea Neagră, din acest punct de vedere. Imediat au apărut și știrile despre scafandrul care a văzut un rechin în apropierea de litoralul nostru. Dragoș Popescu a povestit presei cum a avut noroc să filmeze pe sub apă un rechin în zona Agigea, dar nu acum, ci în 2017, și nu era rechin, ci „câine de mare”, de circa un metru lungime. Peștele a rămas în folclor sub denumirea „rechinul de la Costinești” (destul de aproape de Agigea, dar mai spectaculos ca destinație), iar povestea lui a fost reluată în aceste zile, pentru a se răspunde la întrebările legate de siguranță pe litoralul nostru. De fapt, știrea era că nu avem rechini la țărm, în Marea Neagră.
De la jumătatea lunii iunie sunt turiști pe litoral, aproape în toate stațiunile. Până acum două săptămâni, 30% din populație a fost implicată în examenele naționale și bacalaureat, dar s-au terminat. Deja sunt probleme cu disponibilitatea la hotelurile bune, de acum încolo, pentru că cererea este foarte mare.
Lucian Bădîrcea, CEO IRI Travel
