Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe fondul apropierii termenului limita a gasirii unei solutii privind criza din Grecia si o data cu inrautatirea crizei datoriilor in Franta si Italia, consumatorii europeni sunt, in mod vizibil, din nou nelinistiti, prezinta un studiu efectuat de GfK in 12 tari europene, a caror populatie insumeaza 80% din populatia totala a celor 27 state membre ale UE.
Concluziile studiului releva faptul ca atmosfera optimista privind depasirea crizei in viitorul apropiat, inregistrata in primavara acestui an in majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, s-a transformat intr-o noua stare de incertitudine.
Factorii principali care au dus schimbarea de atitudine in asteptarile consumatorilor europeni sunt reprezentati de dezbaterile privind asistenta financiara suplimentara si garantarea imprumuturilor Greciei, nivelului ridicat al datoriilor publice, in urma caror Italia si Franta risca sa le fie redus rating-ul de credit de catre principalele agentii de evaluare si cresterea economica sub prognozele estimate de economisti in majoritatea tarilor europene.
Conform studiului GfK, modul in care UE va aborda criza Greciei in saptamanile urmatoare, si costul pe care vor fi nevoite sa-l plateasca celelalte tari europene pentru edificarea acestei operatiuni, vor avea o influenta covarsitoare asupra micsorarii timpului in care consumatorii europeni vor incepe sa creada din nou in redresarea economica.
Asteptarile privind starea economiei: Marea Britanie se lupta pentru redresarea economica
Inca din iunie, asteptarile privind starea economiei aproape ca s-au prabusit in majoritatea tarilor europene incluse in studiu, cele mai accentuate scaderi inregistrandu-se in Germania (de la 50,3 la 4,8 puncte), Austria (de la 19,6 la -26,2 puncte) si Franta (de la -15,3 la -42,2 puncte). Singurele tari care au reusit sa evite acest trend puternic descendent intr-o oarecare masura au fost Polonia (de la -13,9 la -10,2 puncte), Bulgaria (de la -10,8 la -15,3 puncte) si Romania (de la -26,2 la -32,8 puncte).
In Marea Britanie, redresarea economica a fost mult mai lenta si mai variabila decat in cazul celorlalte doua recesiuni anterioare, din perioada 1979 - 1981 si din perioada 1990 - 1991. In al doilea trimestru, cresterea economica a fost cu 0,7% mai mare decat in anul anterior. Tsunami-ul din Japonia a fost unul dintre motivele neinregistrarii unui nivel de crestere mai ridicat, importurile de vehicule fiind afectate in mod special de dezastru. Masurile de austeritate ale guvernului britanic incep sa isi faca incet efectul si cheltuielile publice au fost reduse aproape la zero, desi aceasta are un efect negativ asupra cresterii economice. Cresterea economica mai mica poate fi atribuita si frugalitatii in crestere demonstrata in ultimele saptamani si luni de consumatorii britanici. Ratele mai mari ale inflatiei, cresterile salariale neglijabile si cresterea numarului de someri nu-i ajuta pe consumatori sa fie optimisti deocamdata in ceea ce priveste viitorul. In septembrie, Fondul Monetar International a corectat in sens descendent cresterea economica prevazuta pentru Marea Britanie, de la 1,5% la 1,1%, si de asemenea a revizuit prognoza pentru 2012 cu 0,7 procente, la 1,6%. Asteptarile privind starea economiei ale consumatorilor britanici au urmat un trend similar. Dupa o redresare de la minima din aprilie la -17,4 puncte in iunie, indicatorul a scazut din nou in ultimele cateva luni, actualmente situandu-se la -29,7 puncte.
Grecii si-au pierdut orice urma de incredere intr-o redresare economica in viitorul previzibil: asteptarile privind starea economiei au atins o noua valoare minima record de -58,7 puncte. O valoarea mai mica a fost inregistrata o singura data, in decembrie 2010, cand indicatorul a coborat la -59 puncte. Performanta economica a Greciei a scazut cu 5,5% in al doilea trimestru al acestui an, o cifra similara fiind anticipata pentru intregul an. Cheltuielile publice au continuat sa creasca, punand in pericol planurile UE si ale Fondului Monetar International de a ajuta Grecia sa depaseasca criza. Guvernul Greciei inregistreaza in prezent un deficit de circa 9%, mai mult de unul in sase greci fiind actualmente somer; se anticipeaza ca, pana la sfarsitul anului, aceasta cifra sa ajunga la unul in cinci, iar pana in 2012 la unul in patru. Contributiile la bugetul national au scazut, in timp ce cheltuielile au crescut, iar masurile de liberalizare si privatizare a economiei si de reducere a numarului de functionari publici nu sunt implementate suficient de rapid si de convingator de guvernul grec. Intreprinderile publice si autoritatile de stat excedentare nu au fost inchise, reducerile convenite nefiind implementate. Pana la sfarsitul anului, deficitul gospodariilor va urca foarte probabil la peste 8,6% din PIB. In lumina nivelului ridicat al somajului si al cresterii impozitelor si contributiilor, consumul nu sustine nici el economia deoarece grecii fac, in momentul de fata, numai cumparaturi esentiale. O problema majora aditionala este productivitatea redusa si un deficit extrem de ridicat de cont de capital si de cont curent. Ramane de vazut daca Grecia se va putea redresa cu ajutorul UE si al Fondului Monetar International. Deocamdata orice este posibil. 'Euro-salvatorii' vor avea nevoie in continuare de mult timp, multa rabdare si multi bani pentru a pastra Grecia in uniunea monetara, daca aceasta dorinta ramane neschimbata.
In schimb, Bulgaria a mentinut cu succes un curs pozitiv, inregistrand o crestere economica de circa 2% comparativ cu anul anterior. Aceasta crestere s-a datorat in principal activitatilor de export si turismului, care a creat multe locuri de munca in perioada de vara. Comparativ cu 2008 insa, ratele de crestere sunt relativ modeste, si acest lucru se reflecta si in asteptarile privind starea economiei. In lumina datoriei europene si a crizei financiare, consumatorii nu sunt convinsi ca situatia va continua sa aiba un impact la fel de mic asupra Bulgariei ca si pana acum. In prezent, indicatorul se afla la -15,3 puncte, insa evolutia sa in ultimele luni a fost relativ variabila, ceea ce se poate atribui si discutiilor privind bailout-ul Greciei si pachetul de salvare anticipat. Anul acesta, Bulgaria a reusit sa isi reduca cu succes deficitul guvernamental si sa isi stabilizeze rezultatele economice generale. Ca urmare, ea a fost recompensata de agentia de evaluare Moody's cu o corectare in sens ascendent a rating-ului de credit.
Asteptarile privind veniturile: italienii anticipeaza impozite mai mari
Ca urmare a nesigurantei economice in crestere, asteptarile privind veniturile au scazut in intreaga Europa. Dupa cum era de asteptat, cele mai pesimiste tari au fost Grecia (-59,3 puncte) si Portugalia (-58,5 puncte), cu toate ca si in Franta se anticipeaza o reducere semnificativa a veniturilor (-51,9 puncte).
In ultimele trei luni, consumatorii italieni si-au dat seama, pentru prima data, ca exista un risc real de faliment national. In mod clar, acestia au acceptat situatia si sunt pregatiti sa faca sacrificii pentru a infrunta criza. Italienii sunt la fel de putini doritori ca si alte tari sa plateasca impozite mai mari, insa in situatia actuala sunt pregatiti sa sufere reduceri ale veniturilor, daca aceasta va reduce datoria guvernamentala pana la un nivel rezonabil. Cu toate ca statul deja primeste 42,8% din salarii, persoanele cu venituri mari in special sunt de acord sa accepte majorari ale impozitelor. Lumea este cu mult mai ingrijorata de reducerea cheltuielilor din domeniul serviciilor sociale si de impactul prea mic al cresterii economice. In general, italienii nu se asteapta ca situatia economica sa se imbunatateasca in viitorul previzibil. Rata generala a somajului este de circa 8%, fiind mai ridicata in randul tinerilor - aproape 28%, una dintre cele mai ridicate rate din Europa. Acest trend se reflecta in mod clar si in asteptarile privind veniturile, care au scazut cu circa 15 puncte din iunie si, la -43 puncte, sunt acum printre cele mai mici din tarile studiate. O valoarea mai mica a indicatorului s-a inregistrat ultima oara in august 2008.
Un tablou variat apare si in evolutia asteptarilor privind veniturile in Polonia. Pe de o parte, s-au inregistrat niveluri mai ridicate de ocupare a fortei de munca si cresterea economica din Polonia este buna, expertii anticipand o crestere de ansamblu de circa 4,5% in 2011 si o crestere de 0,5% a consumului privat. Pe de alta parte, rata somajului continua sa ramana, la 11,8%, extrem de ridicata. Si aici, principalul factor cauzator de neliniste este situatia din Grecia, si posibilele consecinte ale acesteia in UE, si ca urmare in Polonia. In momentul studiului, populatia era nelinistita si din cauza alegerilor generale iminente pentru formarea noului guvern national. Cetatenii polonezi au fost influentati in mare masura de diversele stiri din presa anterioare alegerilor, temerile legate de evenimentele politice generand intotdeauna o anumita neliniste in randul consumatorilor. Acesti factori contradictorii au influentat si asteptarile privind veniturile, acestea inregistrand fluctuatii considerabile in ultimele trei luni. Nivelul indicatorului a urcat din nou, aflandu-se in prezent la -19,9 puncte.
Dorinta de cumparare: Franta trebuie sa isi mareasca veniturile
Majorarea impozitelor si taxelor si incetinirea cresterii economice in Uniunea Europeana afecteaza si dorinta de cumparare a consumatorilor. Cele mai mari valori ale indicatorului continua sa se inregistreze in Germania (29,7 puncte) si Austria (26 puncte), urmate la o distanta semnificativa de Bulgaria (-2,2 puncte). Ezitarea legata de efectuarea de cumparaturi majore acum sau amanarea acestora inregistreaza cel mai ridicat nivel in Portugalia (-49,6 puncte), Marea Britanie (-49,1 puncte) si Romania (-37,6 puncte).
Situatia in Romania este schimbatoare in momentul de fata. Cu toate ca Romania a reusit sa depaseasca criza anul acesta, cu o crestere de la an la an de 0,2% in al doilea trimestru, si o rata a somajului care a scazut usor la cu putin sub 5%, aceste imbunatatiri nu s-au facut inca simtite si nu au avut un efect pozitiv asupra vietii de zi cu zi a romanilor. Inflatia se situeaza la 7,9%, iar TVA-ul la 24%. Pe parcursul ultimului an, ca parte a masurilor de salvare, salariile functionarilor publici au fost reduse cu pana la 25% si deocamdata nu a fost posibil sa se renunte la aceste reduceri. Consumatorii se vad nevoiti sa isi cheltuiasca cea mai mare parte a veniturilor pe produse alimentare si bauturi nealcoolice, si ca urmare cheltuielile sunt limitate la strictul necesar. Acest lucru este confirmat de indicatorul privind dorinta de cumparare, care in prezent se situeaza la -37,6 puncte. Dupa o usoara redresare la -20,9 puncte in august, acesta a scazut din nou in ultimele doua luni ca urmare a nesigurantei legate de evolutia crizei datoriilor in Europa si SUA.
Portugalia se lupta cu criza, si implementeaza sistematic programul de reducere a cheltuielilor fixat de troica Uniunii Europene. Se observa deja mici succese initiale: situatia financiara a guvernului s-a imbunatatit usor, si inflatia a ramas stabila, intre 2% si 3%. Masurile de austeritate impuse cetatenilor sunt extrem de dure, rata medie de impozitare situandu-se deja la 40%, si urmand sa urce si mai mult ca urmare a masurilor troicii. De asemenea, nu se anticipeaza cresteri salariale. In plus, prima de Craciun pentru 2011 va fi redusa in general cu 50%, ceea ce va avea un impact puternic asupra consumatorilor in aceasta importanta perioada a anului. Consumatorii portughezi au reactionat ca atare, cheltuind bani numai pe articole de uz zilnic strict necesare, si amanand, in masura posibilitatilor, cumparaturile majore. De exemplu, vanzarile de masini au scazut cu 30% si cererea pentru bunuri de consum in general a scazut si ea cu 10%. Cu toate ca consumatorii nu anticipeaza deteriorarea in continuare a situatiei, ei sunt extrem de constienti de faptul ca calea de iesire din criza va fi lunga si dificila. Dorinta de cumparare a inregistrat deci usoare fluctuatii in ultimele cateva luni, in momentul de fata situandu-se la -49,6 puncte.
Franta face eforturi sa isi mentina un rating de credit cat mai ridicat cu agentiile de evaluare. Datoria nationala se ridica actualmente la 88% din PIB. Garantiile pentru imprumuturi aditionale necesare pentru sustinerea Greciei au fost asigurate in primul rand de Germania si Franta, ceea ce poate face ca deficitul guvernului francez sa creasca si mai mult in viitorul apropiat. La aceasta s-a adaugat faptul ca cresterea economica a fost mult mai lenta decat s-a anticipat, ceea ce inseamna ca guvernul primeste mai putini bani din impozitare si contributii sociale. Presedintele Nicolas Sarkozy trebuie sa faca economii si sa sporeasca veniturile, si ca urmare cetatenii francezi anticipeaza ca atat impozitele cat si contributiile vor continua sa creasca. In consecinta, acestia cheltuiesc bani numai pe articole absolut necesare in viata de zi cu zi, si amana cumparaturile majore cat mai mult posibil. La -32 puncte, indicatorul privind dorinta de cumparare arata in mod clar acest lucru.
Spania a reusit sa isi controleze intr-o oarecare masura inflatia, care, la 3%, se afla la cel mai coborat nivel inregistrat de la sfarsitul anului trecut. Aceasta se datoreaza in principal preturilor reduse la combustibil, care a redus presiunea asupra portofelelor consumatorilor. Cu toate acestea, spaniolii nu sunt prea optimisti, si nu intentioneaza sa faca cumparaturi majore in viitorul apropiat. In primul rand somajul va creste din nou, si multi dintre cei care au avut un loc de munca peste vara vor trebui sa stranga cureaua in saptamanile si lunile care urmeaza. In al doilea rand, economia generala este departe de a fi depasit faza de slabiciune. Cercetatorii din domeniul economic apreciaza ca va dura cel putin trei ani ca economia sa isi revina complet din criza. In plus, nu se stie sigur cum va evalua criza datoriilor la nivel de Uniune Europeana. Acesti factori afecteaza direct consumatorii, care sunt prevazatori atunci cand este vorba de cheltuieli nelegate de nevoile zilnice. In ansamblu, indicatorul privind dorinta de cumparare a fost relativ stabil in ultimele trei luni, actualmente situandu-se la -15,9 puncte.
Citește pe Antena3.ro
