Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sindicaliștii acuză că în buzunare nu se simte creștere economică, iar inflația tot mai mare vine cu un cost greu de suportat, care înseamnă explozia prețurilor. Pe de altă parte, nici antreprenorii nu se pot lăuda că au o viață ușoară. Ei spun, aproape la unison, că li s-au majorat puternic costurile cu furnizorii, iar mulți cred că instabilitatea și lipsa de predictibilitate vor persista în mediul de afaceri, în contextul actual. La rândul lor, și analiștii economici sunt rezervați în ceea ce privește viitorul și susțin că România se îndreaptă spre o perioadă de stagflație, o perioadă în care economia va stagna și prețurile vor continua să crească.
Primii care au ieșit la atac au fost reprezentanții Sindicatului Unit TAROM (SUT), care au amenințat că începând cu 23 august nu va mai decola niciun avion al companiei în intervalul orar 4.00-7.00, iar apoi va fi declanșată o grevă generală, dacă nu se va ajunge la un acord cu privire la revendicările salariale formulate și la semnarea unui nou contract colectiv de muncă. Ulterior, membrii Federației Energie Mine din cadrul Complexului Energetic Oltenia au anunțat că 500 de sindicaliști sunt pregătiți să vină la București, dacă premierul nu se va întâlni cu reprezentanții lor până la sfârșitul acestei săptămâni, iar pe lista de revendicări figurează și majorarea salariilor. Liniște nu este nici în industria alimentară, unde tot mai mulți salariați au constatat că au fost înșelați de Guvern în ceea ce privește facilitățile salariale. Ultimii veniți în clubul nemulțumiților sunt sindicaliștii de la CFR Călători, care reclamă, printre altele, neaplicarea Legii privind statutul personalului feroviar.
Pichete la ambasade și la Ministerul Transporturilor
Protestele sindicaliștilor de la CFR Călători, societate care are circa 12.000 de angajați, vor începe joi, 25 august, în Capitală, când vor fi pichetate sediile Ambasadelor Germaniei, Franței și Comisiei Europene, precum și sediul Consiliului Concurenței. De asemenea, 300 de persoane vor picheta sediul Ministerului Transporturilor. Programul de proteste va fi reluat, în același format, pe 8 septembrie. Pe lista de nemulțumiri apar, pe lângă întârzierea aplicării prevederilor incluse în statutul personalului feroviar, încercarea de a elimina compania de stat de pe piața de transport feroviar de călători din România, tergiversarea achiziției de noi trenuri de călători etc. Sindicaliștii acuză conducerea că din cauza lipsei pieselor de schimb, a mecanicilor de locomotivă sau a șefilor de tren, compania a fost nevoită să anuleze multe trenuri în plin sezon estival. Ei susțin că actuala conducere a societății, reprezentată de directorul general Traian Preoteasa, prin managementul ei incompetent, distruge compania din interior.
Statutul personalului feroviar, amânat pe motiv de economii
În februarie 2021, Executivul a decis să amâne cu doi ani intrarea în vigoare a Legii statului personalului feroviar, pentru a face economii financiare. Prin statut, s-a obținut mărirea coeficienților de ierarhizare, ceea ce va avea un impact mare asupra veniturilor angajaților. O altă prevedere extrem de importantă pentru angajați se referă la reducerea cu cinci ani a vârstei standard de pensionare pentru cei care lucrează în domeniul siguranței circulației. Mecanicii de locomotivă, mecanicii ajutori și mecanicii instructori vor putea ieși la pensie la minimum 50 de ani, dacă au o vechime în activitate de cel puțin 20 de ani. La celelalte categorii de salariați cu responsabilități în siguranța circulației, vârsta minimă de pensionare este de 52 de ani. La personalul din unitățile de transport cu metroul, vârsta minimă de pensionare este de 50 de ani, după o vechime de 20 de ani în activitate. De asemenea, pensia de serviciu se va stabili la valoarea a 80% din media veniturilor totale brute din ultimele 12 luni. În plus, membrii de familie ai personalului feroviar beneficiază, în cazul decesului pensionarului, de o pensie de urmaș care se stabilește în procent de 100% din pensia titularului, indiferent de numărul urmașilor.
BNR este pesimistă în ceea ce privește viitorul, iar previziunile sale privind activitatea economică au fost revizuite semnificativ în sens descendent pentru 2023.
Angajații din industria alimentară, duși cu zăhărelul
Avertismente privind declanșarea unor acțiuni de protest îndreptate către Ministerul Finanțelor vin și dinspre zona industriei alimentare, unde circa 10.000 de angajați din industria berii, apelor minerale și sucurilor au fost omiși de la majorarea salariului pentru că ei nu erau încadrați în Codul CAEN 10, prevăzut în lege de modificare a Codului fiscal, ci la cod CAEN 11. Conform acestei legi, acordarea facilităților salariale prevede o majorare a salariului minim brut la 3.000 de lei (fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri) pentru angajații din agricultură și industria alimentară începând cu data de 1 iunie 2022 și până pe 31 decembrie 2028. Totodată, angajații din cele două sectoare, mai puțin cei 10.000 de salariați din domeniile de activitate incluse în Codul CAEN 11, vor fi scutiți de la plata impozitului pe salariu în cuantum de 10%, a plăților aferente contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate în cuantum de 10% și reducerea cotei contribuției de asigurări sociale cu 3,75% pentru aceeași perioadă. Deși au promis că vor corecta eroare comisă, până acum autoritățile nu au inițiat niciun act normativ pentru a face acest lucru. Surse apropiate discuțiilor spun că Ministerul Finanțelor nu vrea să corecteze eroarea pentru a acorda aceste facilități fiscale unui număr cât mai mic de persoane anul acesta. Pe de altă parte, odată cu apariția normelor metodologice pentru aplicare legii, Ministerul Finanțelor a reușit să amplifice haosul, îngrădind și mai mult acordarea majorărilor salariale, unii dintre cei loviți fiind angajații din industria zahărului. Salariații de la fabrica de zahăr Agrana Buzău pregătesc o acțiune de protest, iar în acest sens au declanșat deja acțiunea de strângere a semnăturilor.
„În timp ce nouă ne spun că nu mai au bani la buget astfel încât să acorde facilitățile salariale pentru angajații din industria alimentară așa cum se stabilise inițial, inclusiv celor circa 10.000 de salariați din industria apelor, sucurilor și berii și fără barierele impuse arbitrar de Ministerul Finanțelor prin normele de aplicare, care nu au făcut altceva decât să excludă și mai mulți salariați de la facilitățile salariale introduse de lege, pentru angajații bugetari Guvernul a găsit bani să majoreze salariile. Îi readuc aminte premierului Ciucă și ministrului Finanțelor că cea mai mare parte a angajaților din industria alimentară sunt plătiți la nivelul salariului minim pe economie”.
Citește pe Antena3.ro
Dragoș Frumosu, președintele SINDALIMENTA
