Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cursul leului nu va avea evoluţii spectaculoase în următoarele luni şi este exclusă deprecierea monedei naţionale până la 5 lei/euro, spune Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. El consideră că nu se pune problema stopării finanţării acordate ţării noastre de FMI, UE şi Banca Mondială.
Moneda naţională nu va avea evoluţii spectaculoase în următoarele trimestre faţă de nivelul actual al cursului de schimb, potrivit reprezentantului României la FMI, Mihai Tănăsescu. "E clar că rata de schimb valutar, aşa cum arată fundamentele economiei româneşti, are o variaţie între 4,2 şi 4,3 lei/euro şi am văzut acest lucru în perioada ultimelor luni. Pentru fundamentele existente ale economiei româneşti este un curs de echilibru", a spus Tănăsescu.
Oficialul FMI consideră că este o mare greşeală în a face speculaţii cu privire la un anumit nivel al cursului, aşa cum procedează foarte mulţi oameni de afaceri. "Cursul de schimb leu/euro sau leu/dolar este o consecinţă a pieţei şi cred că astfel de semnale nu fac decât să înrăutăţească", a arătat Tănăsescu. El a explicat că politica BNR privind cursul de schimb este una corectă, la fel ca şi cea a băncii centrale din zona euro.
FINANŢARE
Tănăsescu nu crede că moneda naţională s-ar putea deprecia până la un nivel al cursului de 5 lei/euro în cazul în care România nu mai beneficiază de următoarele tranşe din împrumutul de la FMI. El a precizat că nu se pune problema neacordării următoarelor tranşe din acord, ci doar dacă virarea fondurilor se va realiza în decembrie sau în luna ianuarie. "Comisia Europeană nu că nu ne mai dă banii. CE ne dă banii. Comisia nu poate să ne mai dea banii până la sfârşitul anului 2009, care este cu totul şi cu totul altceva", a menţionat Tănăsescu. El a explicat că procedurile CE sunt mai complicate decât cele ale FMI, în sensul că Executivul UE trebuie să atragă iniţial banii de pe piaţa de capital şi apoi să-i acorde României, procedură care provoacă o întârziere. "Dar nu se pune problema ca fondul, CE sau Banca Mondială să nu mai dea banii României, ci probabil este un decalaj de câteva săptămâni", a arătat Tănăsescu.
NU MAI CRESC SALARIILE
Creşterile de salarii şi pensii vor depinde în continuare de evoluţia economiei şi vor fi posibile doar în condiţiile unei mai bune discipline a sistemului, însă românii nu trebuie să se mai aştepte la majorările de 20%-25% din 2006 şi 2007, spune Tănăsescu. "Atâta vreme cât se va pune o mai mare disciplină în sistemul de salarizare, în sistemul pensiilor, este foarte clar că acestea vor avea un trend crescător, dar să nu ne mai aşteptăm la acele creşteri de 20%-25% care au avut loc în fiecare an, şi în 2006, şi în 2007. Aceste creşteri nu sunt sustenabile. Aceste creşteri nu pot să conducă la consolidare", a spus acesta. De acum majorările salariale şi de pensii "vor fi în pas" cu evoluţia economiei. Tănăsescu crede într-un plan scurt de măsuri anticriză, care să poată fi implementat pe baza resurselor disponibile şi urmărit "24 de ore din 24" pentru a fi pus în practică, nu în liste care cuprind zeci de puncte şi idei. El a declarat că actuala criză a fost tratată superficial de la început. "Este foarte adevărat că nici nu am avut foarte mult loc de întors. Dar, în acelaşi timp, cred că acum, după un an, (...) mulţi politicieni au învăţat din criză", a spus oficialul FMI.
În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale din acest an, reprezentantul FMI a afirmat că această etapă creează o anumită tensiune. "Am ferma convingere că începând de anul următor, într-o perioadă de stabilitate politică de trei ani, România o să depăşească acest moment", a arătat reprezentantul FMI. Tănăsescu anticipează că România va înregistra o creştere economică chiar de anul viitor, când avansul va fi "timid".
SE VEDE PREMIER
Tănăsescu nu exclude acceptarea postului de premier dacă va fi propus pentru această funcţie după alegerile prezidenţiale. "Este onorant pentru mine dacă mi se va oferi acest lucru. Nu sunt în general un tip care să umblu cu mapa de la un partid la altul şi să mă rog pentru a forma o majoritate. Cred că o discuţie după această dată legată de această problemă trebuie să aibă loc în mod serios cu toate partidele politice, pentru a se putea vedea exact ce tip de majoritate se poate forma pe termen mediu şi lung, în aşa fel încât reformele să poată fi aplicate corect", a declarat Tănăsescu. Reprezentantul FMI a menţionat că a mai avut discuţii în această perioadă legate de preluarea postului de premier, însă nu a primit nici o propunere clară pentru această funcţie. El nu crede însă în formarea unui guvern de tehnocraţi.
