Niciun investitor nu s-a prezentat la ultimele două tentative de atragere a privaţilor în proiectul de realizare a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, încă un eşec care se adaugă pe lista nereuşitelor din ultimii ani.
În 15 septembrie a expirat termenul pentru selecţia investitorilor interesaţi, după ce nimeni nu s-a arătat interesat nici la termenul anterior, din 15 martie. Investiţiile sunt estimate la 4 miliarde de euro. Acum reprezentanţii autorităţilor caută noi modalităţi de atragere a investitorilor. Jurnalul Naţional scria în februarie că Ministerul Economiei ia în calcul varianta în care Nuclearelectrica să realizeze singură un singur reactor nuclear. "Există varianta ca Nuclearelectrica să construiască singură un reactor, aşa cum a construit şi reactorul 2. Are forţa financiară necesară, iar, suplimentar, în domeniul nuclear se pot acorda ajutoare şi garanţii de stat conform legislaţiei europene", declarau pentru Jurnalul National surse din sectorul energetic.
Investitorii au plecat, statul a rămas cu 86%
Statul român a ales în 2007 mai multe companii energetice europene: CEZ, Enel, GdF SUEZ, RWE, Iberdrola şi ArcelorMittal România. Nuclearelectrica urma să participe cu activele de la Cernavodă şi să deţină 20%, însă statul s-a sucit şi a dorit 51%. Ulterior statul nu a mai avut bani de investiţie. În 2010, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF SUEZ au renunţat la proiect, astfel că Nuclearelectrica a ajuns să aibă 86% din proiect.
Termenul de realizare a ajuns 2019; Alro nu crede că investiţia se va realiza
Managerii Alro, cel mai mare consumator de electricitate din Romania, declarau în toamna anului trecut că ei nu cred ca reactoarele nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă, se vor realiza vreodată. Întrebat dacă Alro este interesată să participe la proiectul unităţilor nucleare de la Cernavodă în condiţiile în care statul caută investitori, Marian Năstase, directorul financiar al companiei, a răspuns negativ. "Acum şase ani am luat în considerare proiectul reactoarelor 3 şi 4; am renunţat pentru că am considerat că nu se vor înfăptui niciodată. Au trecut şase ani şi iată...", afirma în octombrie 2011 reprezentantul companiei.
Unitatile atomice în cauză trebuiau să intre în funcţiune în 2014 şi 2015 potrivit Strategiei Energetice adoptate de Cabinetul Tariceanu în 2007. Acum termenul a fost mutat pentru 2019.
Eşecuri recente
România a bifat mai multe eşecuri în ultimii ani: listarea a 9,84% din Petrom, privatizarea CupruMin şi, mai nou, licitaţia pentru Oltchim. Singurul succes este reprezentat de listarea a 15% din Transelectrica. De asemenea, statul este în urmă cu listările Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz şi a distribuţiilor de energie deţinute de Electrica. (Daniel Ionaşcu)