Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O parte din cei 33 de miliarde de euro alocati Romaniei sI neaccesati ar putea fi redirectionati pentru salvarea Greciei, insa elenii ar trebui sa aiba proiecte scrise pentru a lua banii rapid, a declarat pentru Jurnalul National Valentin Lazea, economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei.
Declaratia sa vine dupa ce premierul maghiar Viktor Orban a declarat astazi ca tarile Uniunii Europene care nu folosesc moneda euro ar putea ajuta financiar Grecia prin redirectionarea "unui anumit procentaj' din fondurile pe care le primesc de la UE fara a face, insa, plati directe in cadrul efortului financiar de sprijinire a statului elen. Premierul maghiar a facut declaratiile la postul maghiar TV2 sI au fost preluate de Bloomberg. Ungaria detine presedinntia rotativa a UE.
Nu este nimic batut in cuie iar planul urmeaza a se discuta in acest sfarsit de saptamana la Bruxelles intr-o intalnire a liderulor europeni. Intrebat daca Orban s-a referit la platile ce urmeaza a se face Romaniei pentru proiectele deja realizate sau din totalul sumei alocate dar neabsorbite, Lazea a indicat ultima varianta.
"Banuiesc ca din fondurile ramase neaccesate. Teoretic ar trebui ca grecii sa aiba proiecte pentru a lua acei bani, dar ramane de vazut cum se va intampla', a spus economistul-sef al BNR.
Comisia Europeana vrea sa preia fraiele
Europarlamentarul Jorgo Chatzimarkakis declara sI el ieri ca la nivelul Comisiei Europene se analizeaza un plan de a gestiona direct fondurile regionale in Grecia, Bulgaria sI Romania, in conditiile in care administratiile acestor tari nu sunt capabile sa faca acest lucru. "Chestiunea absorbtiei banilor UE este una importanta pentru comisarul responsabil pentru fondurile de coeziune. Iar el este de parere ca exista trei tari care nu sunt capabile sa absoarba fondurile UE in mod corespunzator', a subliniat Chatzimarkakis, citat de Euractiv. Acest lucru se intampla din cauza "incapacitatii ministerelor de a veni cu propuneri, dar si de a lucra pe programe si de a rezolva problemele din tara', a explicat el.
Romania – codasa Europei la fonduri UE
Romania a absorbit in aproape patru ani de la aderarea la Uniunea Europeana doar 1,5 miliarde de euro dintr-un total de 23,3 miliarde de euro puse la dispozitia noastra prin sapte programe operationale pe perioada 2007-2013, potrivit unui raport al firmei de consultanta KPMG, publicat in 19 mai. Procentual, cei 7% absorbiti reprezinta mai putin de jumatate din cat e media tuturor celor 10 state ce au aderat la Uniunea Europeana (UE) din 2004.
Astfel, Romania a primit plati efective de doar 7% din total, circa 500 de milioane de euro anual, si se claseaza pe ultimul loc la absorbtia de fonduri europene in perioada 2007-2010. Cele mai slabe domenii sunt capitolele transporturi si mediu, care se intampla sa beneficieze si de cele mai mari sume.
Media celor 10 state care au aderat la Uniunea Europeana (UE) din 2004 este de 17%, iar vecinii bulgari ne-au depasit si ei, cu o absorbtie de 10%. Ungaria si Polonia se afla si ele mult in fata, cu cate 16%, in vreme ce performerele sunt Letonia, cu un procentaj de 30%, urmata de Lituania (30%), Slovenia (27%), Cehia (26%), Estonia (21%), Slovacia (17%).
Statele din zona euro pregatesc un al doilea pachet de imprumuturi pentru Grecia, care ar putea ajunge la 120 de miliarde de euro, dupa ce anul trecut a mai luat 110 miliarde de euro de la Fondul Monetar International sI Uniunea Europeana. Grecia are nevoie neaparata de transa urmatoare de 12 miliarde de euro pentru nu intra in incapacitate de plata.
Se prind "beculetele rosii' la banci
Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), a avertizat ca riscurile privind stabilitatea financiara a zonei euro "dau semnale rosii', iar criza datoriilor de stat este pe cale sa "infecteze bancile', transmite Bloomberg. "Personal, as spune ca da, s-au aprins luminile rosii. Mesajul Consiliului (European de Risc Sistemic - n.r.) este ca legatura dintre criza datoriilor de stat si banci este cea mai grava amenintare la adresa stabilitatii financiare din Uniunea European', a afirmat Trichet la Frankfurt, dupa o intalnire a forului european.
Diferenta dintre randamentul de referinta al obligatiunilor guvernamentale germane cu maturitatea la zece ani si titlurile similare emise de Grecia a crescut joi la 13,84 puncte procentuale, de la 13,17 puncte procentuale la inceputul lunii iunie.
Mohamed El-Erian, directorul executiv al PIMCO – cel mai mare fond de obligatiuni din lume, cu active de 1,3 trilioane de dolari, a spus ca Grecia sI o serie de alte state europene vor intra in incapacitate de plata pentru a-si rezolva problemele. El a spus ca economia Greciei este prea mica pentru ca un eventual faliment sa destabilizeze pietele sI sa creeze un haos ca cel de dupa falimentul bancii de investitii Lehman Brothers.
Criza este prelungita si de neintelegerile dintre liderii europeni privind modul in care ar trebui salvata Grecia. Germania vrea ca o buna parte din povara financiara sa fie suprotata de creditorii privati ai Greciei iar BCE se opune vehement acestei ipoteze, apreciind ca ar fi interpretata ca o incapacitate de plata de catre agentiile de rating. Ceea ce apoi ar ameninta stabilitatea zonei euro si a monedei unice.
