Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce Comisia Europeană ne mângâie acum pe creștet, una dintre modificările legislative operate în țară continuă să stârnească nemulțumirile producătorilor agricoli care spun că au fost transformați în cerșetori în propria țară. Este vorba despre Legea 82/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar, care aliniază legislația internă la prevederile Directivei (UE) 2019/633.
Intrată în vigoare în primăvara acestui an, Legea 82 reglementează relațiile comerciale dintre furnizori și cumpărători, adică, în general, rețelele de supermarketuri care în România domină comerțul cu bunuri de larg consum. Producătorii acuză faptul că noua lege a fost făcută doar în beneficiul marilor retaileri. Cele mai mari nemulțumiri ale acestora sunt legate de apariția unei taxe de marketing și publicitate, precum și de lungirea termenelor limită de plată pentru produselor achiziționate. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul PNL, Cristian Buican, dar pe parcursul legislativ el a suferit serioase modificări. La vremea respectivă, Guvernul Cîțu aviza favorabil proiectul, singurele sale observații fiind legate de cuantumul amenzilor pentru practicile anticoncurențiale, care era considerat prea mare.
Afară e vopsit gardul
La prima vedere, proiectul este croit în favoarea producătorilor autohtoni pentru că se interzic taxele pentru listarea produselor la raft, precum și pentru expunerea spre vânzare a acestora. De asemenea, retailerii nu vor putea să returneze furnizorului produsele alimentare și nu vor mai putea pune la raft doar mărcile lor private. Asta este doar ce se vede la suprafață, pentru că noua legea vine cu multe reglementări care lovesc puternic în producători. Termenele de plată au fost prelungite, iar locul taxei de raft este luat de o taxare și mai agresivă. Astfel, a fost introdusă o taxă, care poate ajunge până la 20% din valoarea contractului, care poate fi percepută de retaileri pentru diverse servicii prestate furnizorului, cum ar fi cele de publicitate, marketing etc. Până la intrarea în vigoare a acestei legi, taxa nu exista. După ce în cadrul dezbaterilor Senatul a decis să o introducă, stabilind-o la un nivel de 5%, în mod inexplicabil și în ciuda solicitărilor formulate de grupurile de producători, ea a fost majorată la 20% în Camera Deputaților, for decizional în acest caz, exact la propunerea președintelui Comisiei pentru agricultură, pesedistul Florin Barbu. Agricultorii spun că la adoptarea acestei legi nu au fost consultați, dezbaterile făcându-se într-o totală opacitate. În ciuda protestelor vehemente venite de la fermieri, președintele Iohannis a promulgat legea fără nici un fel de probleme.
„Dintr-o factură de un milion de lei, retailerul poate să-mi taie până la 20% pentru aceste servicii. În general se merge cu procentul maxim pentru că retailerii nu au nici un interes să aplice unul mai mic sau deloc. E o lege dictată de marii retaileri, iar noi suntem bătaia lor de joc. Mai mult, s-au prelungit și termenele de plată, ceea ce ne creează probleme financiare și mai mari. Roșiile și castraveții durează 3-4 zile la vânzare și mie îmi dai banii după 30 de zile. Cu ce mă mai aleg eu când toate se scumpesc de la o zi la alta? Să ne spună domnul Florin Barbu, președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, care a avut un mare rol în denaturarea aceste legi, pentru crearea ei doar în folosul marilor retaileri”.
Gheorghe Vlad , președintele Organizației Interprofesionale Naționale „PRODCOM Legume- Fructe”
Legea a venit și cu majorarea termenelor de plată a furnizorilor. Astfel, pentru produsele proaspete termenul a fost prelungit de la 7 la 14 zile, iar pentru produsele refrigerate, de la 14 zile la 30 de zile. Producătorii spun că prelungirea termenelor de plată le creează probleme financiare și mai mari pe fondul scumpirii utilităților și a inputurilor, mai ales că se lucrează cu marje de profit extrem de scăzute.
„Lucrurile nu funcționează deloc în favoarea producătorilor mici și mijlocii. Celebra taxă de raft, inventată ilegal de marii retailer, a fost înlocuită prin noua lege cu o taxă și mai mare, exorbitantă, de 20% din valoarea contractului, pentru așa-zise servicii de marketing. Cei care au inițiat această lege, dar și cei care au votat-o nu au înțeles că distrug fermierii români sau au făcut-o cu bună știință, doar din lașitate. Directivele le vin în plic de la Bruxelles, iar capetele plecate ale politicienilor români fac ca agricultura să se distrugă pas cu pas, așa cum îi place președintelui Iohannis să ne spună”.
Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (SINDALIMENTA)
Ce mai prevede noua legislație
La data intrării în vigoare a prezentei legi s-a abrogat Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu modificările și completările ulterioare. Amenzile în cazul nerespectării acestei legi pornesc de la 250.000 de lei și pot ajunge la 1% din cifra de afaceri. Legea se va aplica contractelor comerciale încheiate după data intrării acesteia în vigoare, iar pentru cele încheiate anterior, părțile aveau obligația să le pună în acord în termen de șase luni de la data aplicării legii. Printre practici comerciale interzise de proiectul de lege adoptat se numără
- să modifice în mod unilateral clauzele unui contract comercial pentru produse agricole și/sau alimentare care se referă la frecvența, metoda, locul, calendarul sau volumul furnizării sau livrării produselor agricole și alimentare, standardele de calitate, condițiile de plată, prețurile sau în ceea ce privește furnizarea de servicii;
- să amenințe cu efectuarea sau să efectueze represalii comerciale împotriva furnizorului, în cazul în care furnizorul își exercită drepturile legale sau contractuale, inclusiv prin depunerea unei sesizări la autoritățile de implementare a legii sau prin cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii în timpul unei cercetări aprofundate;
- să solicite furnizorului compensarea costurilor aferente examinării plângerilor clienților referitoare la vânzarea produselor furnizorului, în absența unei conduite neglijente sau a unei culpe din partea furnizorului;
- să returneze furnizorului produsele agricole și/sau alimentare nevândute;
- să întârzie recepționarea și întocmirea documentelor de recepție a produselor agricole și alimentare;
- să solicite furnizorului plăți pentru deteriorarea sau pierderea de produse agricole și/sau alimentare, survenite în spațiile cumpărătorului după recepție, atunci când o astfel de deteriorare sau pierdere nu a avut loc din cauza furnizorului.
Încălcările legii pot fi sancționate cu amenzi cuprinse între 250.000 lei (50.000 euro) și 600.000 lei (120.000 euro), în funcție de gravitatea încălcării. Încălcările repetate pot atrage după sine o amendă de 1% din cifra de afaceri a cumpărătorului pentru anul precedent.
Directiva europeană lasă o portiță
Directiva privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar a fost adoptată de Parlamentul European în aprilie 2019, iar statele membre aveau termen ca până pe 1 mai 2021 să-și adapteze legislația națională la cea comunitară. Directiva în cauză precizează că se interzice comercianților să impună furnizorului „o plată de care este condiționată stocarea, afișarea sau listarea produselor sale agricole și alimentare, sau punerea la dispoziție pe piață a respectivelor produse”. De asemenea, se interzice comerciantului să solicite „furnizorului să plătească pentru publicitatea făcută de către cumpărător produselor agricole și alimentare”. Totuși, directiva lasă o portiță comercianților care pot solicita furnizorilor o plată pentru serviciile de marketing, dar trebuie să-i prezinte, în scris, furnizorului o justificare riguroasă a costurilor. Directiva nu stabilește un prag pentru aceste costuri, ele urmând a fi stabilite în funcție de cheltuielile pentru susținerea operațiunii de marketing și publicitate. În aceste condiții, impunerea unui procent maximal de 20% din valoarea contractului, care s-a transformat însă în procentul standard cu care producătorii agricoli sunt „înțepați” de marii retaileri, poate fi considerată o practică ilegală, încălcând astfel spiritul directivei europene. Directiva prevede și posibilitatea furnizorilor de a acționa în instanță comercianții în cazul în care consideră că au fost prejudiciați de o practică anticoncurențială, dar fermierii români spun că nu au forța financiară să se lupte prin instanță cu marile rețele de retaileri. „Prin legile pe care le fac, politicienii ar trebui să-i apere primii pe producătorii români, dar această lege ne arată că tocmai politicienii sunt primii care îi distrug”, spune Dragoș Frumosu, președintele SINDALIMENTA, care consideră că readucerea în Parlament a acestei legi pentru a fi modificată este absolut necesară, iar acest lucru trebuie să se întâmple cât mai repede.
