x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul bursier. Ce-ar fi dacă impozitul ar fi diferit în industria fondurilor de investiţii?  (2)

0
12 Aug 2019 - 07:52
Jurnalul bursier. Ce-ar fi dacă impozitul ar fi diferit în industria fondurilor de investiţii?  (2)


Spuneam în Jurnalul din data de 30 iulie anul curent că numărul investitorilor din industria fondurilor de investiţii este relativ redus raportat la alte ţări din Europa, în condiţiile în care nivelul impozitului este unul extrem de prietenos. Trebuie să reamintim că impozitul pe veniturile realizate din investiţiile în fondurile de investiţii este de 10%/an. Nu intrăm în discuţia legată de plata suplimentară şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru că aceasta se aplică de la un nivel al câştigurilor în echivalentul a 12 salarii minime pe economie/an şi este plafonată la 10% din salariul minim pe economie.

Însă ne întrebam în acelaşi articol, dacă nu cumva o modalitate diferenţiată de aplicare a impozitului nu ar creşte numărul investitorilor în această industrie. Am explorat situaţia în care impozitul ar fi reţinut la sursă de societatea de administrare, simplificând modalitatea de declarare anuală.

Astăzi a venit timpul să analizăm ipoteza în care ar exista un impozit diferenţiat pentru deţinerile de unităţi de fond o perioadă mai mare de timp.

O să începem cu un exemplu foarte simplu. Pentru o investiţie de 5.000 lei realizată în ianuarie 2018, în eventualitatea unui câştig de 10% până spre finalul anului, câştigul net ar fi însemnat 500 lei. Aplicând impozitul de 10% - ar fi rezultat un impozit de 50 lei - în situaţia în care suma investită în ianuarie ar fi fost răscumpărată pe parcursul anului 2018, adică la momentul la care am fi atins randamentul de 10%. În această situaţie, până la 31 iulie 2019- investitorul nostru ar fi trebuit să îşi completeze declaraţia unică şi să plătească impozitul de 50 de lei.

Ce-ar fi fost dacă investitorul nostru ar fi avut posibilitatea să nu îşi răscumpere suma de bani spre finalul anului 2018 plecând de la premisa că, dacă ar fi aşteptat până în ianuarie 2021 ( adică de la data investiţiei – până la data răscumpărării ar fi trecut 3 ani ), impozitul ar fi fost de 1%. În exemplul nostru - impozitul ar fi fost de 5 lei, în loc de 50 de lei.

Plecând de la acest exemplu simplu - putem extrage câteva avantaje ale tuturor celor implicaţi, care în opinia mea sunt extrem de importante şi care ar determina dezvoltarea nu doar a industriei fondurilor de investiţii precum şi percepţia investitorilor despre investiţii în general pe termen lung, astfel :

  • Pentru autorităţile fiscale se pot evidenţia cel puţin două avantaje: 1) nu mai trebuie să proceseze în fiecare an declaraţiile unice ale investitorilor şi 2) impozitul de 50 de lei ( din exemplul nostru de mai sus ), chiar dacă nu ar fi încasat în iulie 2019 - ar avea ca revers faptul că suma de 5.000 de lei ar fi investită/plasată şi ar genera valoare suplimentară în termen de 3 ani. Este fără dubiu că statul român este mult mai câştigat pe termen lung dacă sumele de bani ale populaţiei ar fi investite decât dacă acestea ar sta în sertarele populaţiei, în depozite over night sau ar pleca către consumul populaţiei.
  • Pentru investitori ar exista, de asemenea, câteva avantaje fără echivoc, astfel: 1) nivelul impozitului de plătit ar fi 5 lei, în loc de 50 lei, 2) nu mai trebuie să depună declaraţia unică în fiecare an, 3) randamentul în situaţia în care investiţia este păstrată 3 ani de cele mai multe ori este mai bună decât investiţia pentru un an, şi 4) poate cea mai importantă este legată de faptul că percepţia faţă de investiţiile pe termen lung ar fi mai bine înţeleasă în sensul în care s-ar conştientiza mai bine primele 3 avantaje enumerate anterior. Unii pot afirma că randamentul de 10% este cert în anul 2018 ( în exemplul nostru) faţă de incertitudinea faptului că peste 3 ani nu ştii cum vor sta lucrurile . Să nu uităm că toate studiile şi analizele de specialitate ne arată că întotdeauna o investiţie pe termen mai lung este mai bună decât una pe termen scurt. Trebuie să avem în vedere şi faptul că odată investită o sumă de bani – nu trebuie să ne aşteptăm ca ea să ne îmbogăţească în cel mai scurt timp, prin încercare de a specula anumite perioade scurte de creştere sau de scădere. Aceasta este o altă discuţie pe care o vom aborda cu altă ocazie în Jurnalul nostru bursier.
  • Pentru industria fondurilor de investiţii– se evidenţiează, fără îndoială, cel puţin următoarele avantaje: 1) administratorii de fonduri păstrează astfel investitorii pentru cel puţin 3 ani, 2) administratorii îşi pot face strategiile de investiţii pe 3 ani, caz în care de cele mai multe ori randamantele sunt mai bune pe termen lung decât cele pe termen scurt, 3) administratorii de fonduri vor emite mai puţine fişe fiscale, plecând de la premisa că investitorii îşi vor răscumpăra sumele de bani o dată la 3 ani.

În aceste condiţii, invit toate autorităţile în domeniu precum şi jucătorii din industrie să reflecteze dacă nu cumva este utilă o astfel de schimbare, care ar crea doar avantaje pentru toate părţile implicate.

 

Horia Gustă,

Director General - Certinvest

 

Citeşte mai multe despre:   Jurnalul Bursier

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Curs valutar. Leul rămâne stabil în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se scumpește

Curs valutar. Leul rămâne stabil în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se scumpește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, astăzi, un curs de referinţă de 4,8358 lei/euro, 4,1020 lei/dolar, 5,3603 lei/liră sterlină, 4,4986 lei/franc elveţian.  Cursul de referință...

MAREA CĂDERE! România, reducerea PIB MAI SEVERĂ FAȚĂ DE MEDIA EUROPEANĂ!

MAREA CĂDERE! România, reducerea PIB MAI SEVERĂ FAȚĂ DE MEDIA EUROPEANĂ!
Datele STRATFOR arată că România a înregistrat o reducere mai severă a PIB decât media europeană în trimestrul 2. Pe ansamblul UE, reducerea PIB  în T2 a fost de 11,7 % comparativ cu T1 2020,mai mică...

Rectificare bugetară: Asigurările sociale de stat vor scădea cu 6,8 miliarde de lei

Rectificare bugetară: Asigurările sociale de stat vor scădea cu 6,8 miliarde de lei
Bugetul asigurărilor sociale de stat va fi redus cu 6,8 miliarde de lei. Bugetul asigurărilor pentru şomaj va creşte cu circa 3 miliarde de lei, se arată în proiectul de rectificare bugetară de pe...

Titlurile de stat sunt pe Bursă. Cum investim

Titlurile de stat sunt pe Bursă. Cum investim
Trei categorii de titluri de stat (două în lei și una în euro), lansate de Ministerul Finanțelor prin programul FIDELIS, în perioada 15 iulie - 7 august, pot fi cumpărate sau vândute, începând din 13 august, pe...

Semnal de alarmă. Străinii au retras 1,2 miliarde de euro din România

Semnal de alarmă. Străinii au retras 1,2 miliarde de euro din România
Galerie Foto Investițiile străine în România au scăzut cu peste 85% în primele 6 luni din acest an, însumând 352 de milioane de euro, față de 2,69 miliarde de euro în același interval din 2019, timp în care retragerile...

Scădere abruptă a PIB-ului României: -12,3% faţă de T1/2020

Scădere abruptă a PIB-ului României: -12,3% faţă de T1/2020
Economia României a fost puternic afectată de pandemia de coronavirus. INS a anunțat o scădere a PIB-ului în trimestrul al doilea, comparativ cu primele trei luni ale anului, cu 12,3%. Scăderea față de...

Românii pot cumpăra „Noua Casă” în trei variante

Românii pot cumpăra „Noua Casă” în trei variante
După publicarea în Monitorul Oficial a principalelor prevederi din programul „Noua Casă”, Ministerul Finanțelor a elaborat și normele de aplicare a măsurii de sprijin pentru cumpărători, introducând trei...

Anunț îngrijorător. Deficitul bugetar este estimat să crească la 8,6% din PIB

Anunț îngrijorător. Deficitul bugetar este estimat să crească la 8,6% din PIB
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat o creștere îngrijorătoare a deficitului bugetar al României la 8,6% din PIB, cu 5% în plus față de deficitul aprobat inițial de 3,6%. Florin Cîțu a...

„Tineri la țară”, ultimele zile de punctaj maxim

„Tineri la țară”, ultimele zile de punctaj maxim
Potrivit calendarului de implementare a submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020), cei care depun cererile de finanțare până la data...

Curs valutar. Leul se apreciază în raport cu euro. ROBOR la 6 luni scade. Aurul se ieftinește

Curs valutar. Leul se apreciază în raport cu euro. ROBOR la 6 luni scade. Aurul se ieftinește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,8344 lei/euro, 4,0836 lei/dolar, 5,3431 lei/liră sterlină, 4,4894 lei/franc elveţian. Cursul de referință anunțat, ieri, de BNR a...

Cristina Chiriac, CONAF: “Creșterile salariale în pandemie, o percepție eronată a realității economice”

Cristina Chiriac, CONAF: “Creșterile salariale în pandemie, o percepție eronată a realității economice”
“Creșterile salariale în pandemie nu reprezintă altceva decât o percepție eronată a realității economice. Nu putem vorbi de creșteri ale salariului mediu net în domeniul HORECA atât timp cât s-a...

Deficitul de cont curent al României a scăzut cu 20% în prima jumătate a anului 2020

Deficitul de cont curent al României a scăzut cu 20% în prima jumătate a anului 2020
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3,497 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, în scădere față de 4,373 miliarde de euro, în aceeaşi perioadă din 2019, arată...

Creștere fulminantă a afacerilor cu jocuri de noroc, după ridicarea restricțiilor impuse din cauza pandemiei

Creștere fulminantă a afacerilor cu jocuri de noroc, după ridicarea restricțiilor impuse din cauza pandemiei
Activităţile de jocuri de noroc și alte activități recreative au crescut cu 1506,7% în luna iunie faţă de perioada anterioară, ajungând la un avans al serviciilor de piaţă prestate populaţiei...

Planuri mărețe: 15.000 de ani pentru reabilitarea termică a clădirilor

Planuri mărețe: 15.000 de ani pentru reabilitarea termică a clădirilor
România ar avea nevoie de 12,8 miliarde de euro pentru renovarea a 340.000 de clădiri în următorii 10 ani. Această ţintă, care apare în proiectul Strategiei Naţionale de Renovare pe Termen Lung (SNRTL),...

Orban o ține pe a lui: pensiile cresc cu 14%

Orban o ține pe a lui: pensiile cresc cu 14%
Proiectul de rectificare bugetară discutat ieri la Palatul Cotroceni prevede, potrivit unor surse apropiate negocierilor, că pensiile vor crește în această toamnă cu 14% și alocațiile copiilor, cu 20%. Asta ar î...
Serviciul de email marketing furnizat de