Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De aproape 30 de ani, dar cu precădere în ultimii 11, România s-a înscris benevol într-un cerc vicios. Că acest lucru s-a întâmplat având la bază reaua-intenţie a tuturor guvernelor de până acum sau un simplu defect de comunicare, este mai puţin important. Cert este că o simplă definiţie greşită a şomajului de lungă durată aruncă România în haos, pe termen nelimitat, lasă comunităţi întregi fără acces la piaţa forţei de muncă, pe termen scurt, mediu şi lung, dar aduce grave prejudicii şi absorbţiei de fonduri europene, pentru că exact cei care au nevoie de finanţarea prin Programul Ocupaţional Capital Uman (POCU) sunt şi cei care nu vor beneficia niciodată de proiectele POCU, aşa cum n-au beneficiat nici de cele implementate pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).
Soluţia este la un click distanţă: un simplu ordin de ministru poate modifica definiţia şomerului de lungă durată, astfel încât să-l transforme, în 24 de ore, în eligibil pentru formarea profesională. S-ar rezolva astfel foarte multe dintre problemele României, doar dacă s-ar dori acest lucru.
Conform definiţiei, şomerul de lungă durată nu este cel care nu munceşte de mai mult de cinci ani sau n-a muncit niciodată, decât dacă acel şomer este şi înscris în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Doar că, pentru a apărea în statistici, şomerul trebuie să facă nişte eforturi. Având peste 85% din suprafaţa României în mediul rural, toate guvernele de până acum ar fi trebuit să-şi dea seama că oamenii fără ocupaţie nu vor merge niciodată de bună voie la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, să-şi declare şomajul, decât dacă vor avea beneficii, iar aceste beneficii încetează în momentul în care persoana fără ocupaţie îşi pierde dreptul la ajutorul de şomaj. Astfel, pentru că nimeni nu a luat nicio măsură care să-i includă pe şomerii nedeclaraţi în statisticile ANOFM şi ale Ministerului Muncii, am ajuns astăzi, ca ţară, într-o situaţie fără ieşire, care va genera efecte şi mai grave în viitor: persoanele fără ocupaţie vor rămâne în continuare fără ocupaţie şi fără nicio posibilitate de a fi integrate pe piaţa forţei de muncă, dar şi familiile lor, în multe dintre comunităţile izolate, au exact aceeaşi problemă.
Tradiţii noi, în mediul rural
Citește pe Antena3.ro
Astfel, se creează întregi comunităţi în care majoritatea locuitorilor este reprezentată de persoane fără ocupaţie, dar şi fără dreptul la formare sau reconversie profesională, acest aspect devenind deja tradiţie acceptată de foarte multe comunităţi. Mai mult, România pierde miliarde de euro din fonduri europene, tocmai pentru că nu poate fi accesat grupul ţintă vulnerabil care ar trebui să beneficieze de cursuri pentru integrarea pe piaţa forţei de muncă. “Noi am avut probleme foarte mari la identificarea grupului ţintă, în proiectele pe care le-am implementat. Şomer de lungă durată este doar cel înregistrat ca atare, dar exact aici avem probleme, pe teren, deoarece nu sunt eligibile persoanele care nu muncesc de foarte mult timp. Aceste probleme sunt cunoscute de mulţi ani, dar nimeni nu doreşte să aducă vreo modificare legii. Oamenii aceştia, dintre care foarte mulţi n-au muncit niciodată, mai ales în zonele defavorizate din mediul rural, vor rămâne aşa. Nici noi nu putem face proiectele, pentru că nu avem grup ţintă, nici localităţile defavorizate nu beneficiază de personal calificat, nici economia României nu creşte, nici ei şi familiile lor nu se pot dezvolta. Cele mai mari probleme sunt la POCU, aşa cum au fost şi la POSDRU, din aceeaşi cauză”, spune un expert în implementarea proiectelor cu finanţare europeană.
Instituţiile statului comunică doar ce vor
Ministrul Muncii, oricare-ar fi acesta şi în orice guvern, ar putea schimba definiţia şomerului de lungă durată printr-o simplă decizie, din poziţia pe care o are, dar nu o face. Instituţia care ar putea mişca lucrurile, cerându-i ministrului modificarea, este ANOFM, dar nici această instituţie nu pare a fi interesată de modificarea situaţiei, în favoarea României. „Acest lucru trebuie să fie cerut de ANOFM, ceea ce nu se va întâmpla, pentru că orice guvern are nevoie de asistaţii lui social, ca să arate cât de multă grijă are de populaţie. Şomajul pe termen lung este definit conform legislaţiei din România în aşa fel încât să dea bine-n statistici, pentru orice guvern care vrea să se laude cu o rată scăzută a şomajului, dar să blocheze pe termenn scurt, mediu şi lung orice posibilitate reală de formare profesională a şomerilor de lungă durată reali, adică exact a celor care nu muncesc de foarte mulţi ani sau nu au muncit niciodată, care nu sunt integraţi sau integrabili pe piaţa forţei de muncă”, spune un lider de sindicat care s-a confruntat cu aceleaşi probleme, în implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene. Sindicaliştii, care au contribuit la modificările pe legislaţia muncii, din 1990 până astăzi, recunosc şi ei că s-a omis acest aspect care astăzi, mai mult decât oricând, începe să-şi arate efectele negative, România fiind şi într-o criză a forţei de muncă, mai ales a celei calificate.
Păcăleala pe care au practicat-o guvernele din ultimii aproape 30 de ani, cu precădere după criza economică declanşată la sfârşitul anului 2008, este programată astfel încât cifrele să arate doar creşteri ale gradului de ocupare, chiar dacă aceste cifre sunt, de cele mai multe ori, obţinute artificial.
Cum ne-nvârtim în jurul cozii
Şomerii de lungă durată sunt prinşi în programele de formare profesională ale AJOFM-urilor şi în criteriile de eligibilitate ale fondurilor europene nerambursabile, accesate prin POCU, în actualul exerciţiu financiar, 2014-2020, care tot întârzie să mai înceapă, în ultimii patru ani. Problema este că exact şomerii reali de lungă durată nu sunt eligibili pentru niciun fel de program de formare profesională, nefiind înregistraţi. Şi, dacă nu sunt înregistraţi, înseamnă că nu există. Dacă nu există în statisticile oficiale ale ANOFM, înseamnă că nu sunt eligibili nici pentru programele de formare profesională. Şi astfel, România pierde pe toate planurile: pierde pentru că nu poate forma profesional acei şomeri de lungă durată, pentru că nu poate absorbi fondurile europene care le sunt dedicate lor, pentru că-i va avea, pe termen lung, ca asistaţi social, adică vor fi plătiţi de stat.
Ce nu e înregistrat nu există
Ca răspuns la demersul nostru, ANOFM a răspuns, pentru Jurnalul Național, că nu este nicio problemă cu persoanele fără ocupație care nu sunt înregistrate ca șomeri de lungă durată. Mai mult, chiar ANOFM sre grijă să absoarbă fonduri europene, pentru integrarea șomerilor pe piața forței de muncă. „În acest moment, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă derulează proiecte europene în valoare totală de peste 415 milioane de euro. Astfel că, în perioada ianuarie-decembrie 2017, ANOFM a cuprins în programele de formare profesională organizate prin intermediul centrelor regionale de formare profesională a adulţilor, centrelor proprii din cadrul agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, dar şi prin intermediul furnizorilor de formare autorizaţi, 26.063 persoane, iar în primele șapte luni ale anul 2018 au participat 14.400 persoane”, explică ANOFM.
La sfârşitul lunii iulie 2018, rata șomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3,50%, mai mică cu 0,70 pp faţă de luna iulie a anului 2017, dar mai mare cu 0,02 puncte procentuale față de luna iunie, conform ANOFM.
Paradoxal, cea mai mică rată a șomajului se înregistrează în județele cele mai sărace, precum Tulcea sau Vaslui, unde sunt și cei mai mulți șomeri de lungă durată neînregistrați, care n-au nicio șansă de integrare.
