Hrana sănătoasă, un bun "coleg”

Hrana sănătoasă poate fi cel mai bun "coleg de serviciu”. Promovarea sănătăţii la locul de muncă şi sprijinul lucrătorilor în sensul adoptării unui stil de viaţă sănătos, în termeni ce ţin de hrană, băutură şi exerciţiu fizic, prelungesc activitatea profesională.

În lunile următoare, la solicitarea Parlamentului European şi a Comisiei, EU-OSHA (European Agency for Safety and Health at Work – Agenţia Europeană pentru securitate şi sănătate la locul de muncă) urmează să lanseze, cu ocazia anului îmbătrânirii active, un proiect pilot menit să investigheze modurile în care pot fi îmbunătăţite sănătatea şi securitatea persoanelor în vârstă la locul de muncă.
"Problemele de sănătate pe termen lung se înmulţesc odată cu vârsta. Afecţiunile musculo-scheletice reprezintă o problemă majoră, iar depresia este, de asemenea, unul dintre cele mai frecvente motive pentru pensionarea anticipată. În activităţile cu un volum mare de muncă fizică se constată, de asemenea, un nivel mai ridicat al concediului medical pentru toate vârstele, însă acesta creşte semnificativ pentru lucrătorii cu vârste cuprinse între 45 şi 50 de ani. Totuşi, există diferenţe ample între lucrătorii de orice vârstă dată în ceea ce priveşte munca pe care o pot desfăşura, iar cei mai mulţi lucrători mai în vârstă pot să rămână sănătoşi şi capabili din punct de vedere fizic, dacă li se asigură condiţiile necesare”, spun experţii EU-OSHA.

Pe lângă exerciţiile fizice, hrana este deosebit de importantă în "gestionarea vârstei” la serviciu. Cadrele de conducere trebuie să ia în considerare anumiţi factori legaţi de nevoia unei alimentaţii sănătoase, iar multinaţionalele au început să ţină cont de aceste sfaturi medicale şi în România, astfel încat mâncarea caldă de la prânz a devenit un "trend” în ultimii ani. Specialiştii în resurse umane susţin iniţiativele pauzei de masă de la prânz şi chiar achitarea, de către companii, a meniului zilnic pentru angajaţi, parţial sau integral, nu doar ca "bonus” pentru fidelizarea angajaţilor, ci şi pentru a asigura un mediu mai bun de lucru şi pentru a le menţine sănătatea.

În prezent, peste jumătate dintre lucrătorii în vârstă renunţă la viaţa profesională înainte de vârsta de pensionare, din diverse motive, ceea ce înseamnă că există un uriaş potenţial neexplorat ca aceste persoane să lucreze un timp mai îndelungat, pentru a susţine longevitatea cetăţenilor europeni. Proiecţiile indică în special numărul în creştere al femeilor în vârstă de pe piaţa muncii a UE-27, cu o rată de încadrare în muncă pentru femeile cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani a cărei creştere este preconizată la 20,9 % între 2010 şi 2060, comparativ cu o creştere de 11,5 % în rândul bărbaţilor.

Conform unui sondaj Eurobarometru recent, 61% dintre europeni sunt de părere că, odată ajunse la vârsta oficială de pensionare, persoanelor trebuie să li se permită să continue să muncească, iar o treime declară că ar dori să continue să muncească după ce au ajuns la vârsta în care au dreptul la pensionare. Sondajele indică şi o conştientizare la scală largă a importanţei securităţii şi sănătăţii la locul de muncă (OSH), în cazul în care persoanele vor lucra un timp mai îndelungat.