Refugiaţii, așteptați la muncă în agricultură şi construcţii

Mediul de afaceri a venit deja cu oferte de muncă pentru refugiaţii care ar ajunge în ţara noastră. Pentru cei care nu au rude sau prieteni în România care i-ar putea angaja, agricultura şi construcţiile sunt două dintre domeniile care au nevoie de forţă de muncă. Problema pe care şi-o pun angajatorii este legată de calificarea şi dorinţa de muncă a celor pe care ţara noastră îi va găzdui.

Un solicitant de azil primeşte în România, conform legislaţiei în vigoare, 3,6 lei pe zi pentru mâncare, iar pentru a avea dreptul la muncă trebuie să aştepte un an. Sumele alocate ar putea ajunge la 1.100 de lei pe lună, iar refugiaţii ar putea avea şi dreptul la muncă după trei luni din momentul depunerii cererii de azil dacă se va schimba legislaţia, conform unui proiect al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Chiar şi dacă ar avea drept de muncă, în ţara noastră le-ar fi destul de greu să găsească un job, din cauza proble¬melor actuale ale pieţei.

Reprezentanţii mediului de afaceri din agricultură şi construcţii se plâng, de câţiva ani, de lipsa forţei de muncă în aceste domenii, deşi plata medie este între 50 şi 70 de lei pe zi pentru un muncitor, la care se adaugă mâncare şi ţigări, uneori chiar cazare, ajungându-se la venituri lunare de două ori mai mari decât ale unui profesor din sistemul preuniversitar şi de trei ori mai mari decât ale unui asistent universitar sau de două ori şi jumătate mai mari decât ale unui medic rezident, conform mulţi antreprenori români le oferă locurile de muncă din agricultură şi construcţii refugiaţilor care ar putea ajunge în România, domenii în care s-ar ajunge la un venit net lunar de până la 2.100 de lei dacă zilierul ar lucra şi în weekend.

Pe de altă parte, angajatorii se tem că unii dintre ei nu vor fi lăsaţi de religie să muncească în zilele de sărbătoare, iar acest lucru i-ar determina să refuze ofertele.

„Noi muncim şi sâmbăta, şi în zilele de sărbătoare, deci mă îndoiesc de faptul că refugiaţii ar fi dispuşi să se angajeze în agricultură. În plus, mulţi dintre cei pe care i-am văzut au gadgeturi şi vorbesc fluent engleza, deci nu cred că ar vrea să dea cu sapa pe câmp. În agricultură este mare nevoie de muncitori necalificaţi şi de tractorişti. Un tractorist poate câştiga până la 2.000 de euro pe lună în sezon, iar salariul de bază este undeva la 2.000 de lei pe lună pe timp de iarnă”, explică Ginu Toma, preşedintele federaţiei agricultorilor Fermierul.

În construcţii s-a apelat în ultimii opt ani la forţa de muncă ieftină şi garantată din penitenciare, însă ar fi loc suficient. „Este nevoie de forţă de muncă, dar calificată. Dacă ar fi instalatori, betonişti, fierari, ar putea să facă, numai să fie serioşi şi mai buni decât ai noştri. S-a pierdut foarte mult din forţa de muncă în ultimii ani şi toţi constructorii se plâng. Nu găsesc nici necalificaţi, şoferi pentru utilaje nu sunt.

Până în 3.000 de oameni ar putea lucra în construcţii dacă ar fi investiţii, s-ar putea angaja şi mai mulţi. Un muncitor calificat câştigă până la 4.000 de lei pe lună”, explică şi Nicolae Boţu, profesor în cadrul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.

4.837 de refugiaţi ar urma să primească România într-o primă fază a redistribuirii, apoi s-ar putea ajunge la un număr mult mai mare, pentru că în Europa intră zilnic circa 8.000 de migranţi.

6 milioane de contracte individuale de muncă active sunt înregistrate în medie, anual, dar sunt 5,5 milioane de pensionari şi circa 6 milioane de asistaţi social.