"Astazi e ziua ta..." - Adrian Fetecau

In urma cu 22 de ani, sarbatoritul de astazi infiinta binecunoscutul grup umoristic "Voua". Sportul este o alta pasiune a sa, timp de 12 ani, vocea sa fiind auzita in comentariile radiofonice ale partidelor de box, tenis sau fotbal. Adrian Fetecau implineste astazi 47 de ani.

"Imi pare rau ca imbatranesc..."

"Am sentimente contradictorii, o data cu implinirea unui nou an; e o tristete in plus pentru ca, sincer sa fiu, imi pare rau ca imbatranesc... Pe de alta parte, acest an in plus mi-a adus o mare bucurie: daca anul trecut pe vremea aceasta nu stiam daca voi putea sa ridic grupul "Voua" pentru a treia oara in competitia tv de pe piata si aveam multe incertitudini in suflet, acum pot spune fara falsa modestie si fara prea multe laude, ratingurile o dovedesc, ca grupul "Voua" exista pe piata. In acelasi timp, sunt bucuros ca fetita mea, Irina, a intrat in al patrulea an de tenis la Clubul Dinamo. Daca eu in calitate de campion al judetului Buzau, in 1974, nu am reusit sa fac nimic din tenis, poate fetita mea va reusi mai mult decat mine. Eu imbatranesc, iar ea ma mentine tanar pentru ca este ratiunea mea de a trai. Imi voi aniversa ziua de nastere in stil comunist, prin munca. Daca pana la Revolutie nu am constientizat aceste aniversari, pe care le faceam la modul nebunesc, caci erau anii tineretii, acum sarbatoririle de acest fel sunt mai melancolice; privesti mai des in spate si mai putin catre viitor. Cand am implinit 30 de ani, in orasul meu natal, Buzau, mi-am strans toti prietenii, crezand foarte mult in acest sentiment, spre deosebire de acum, cand prietenia ca sentiment este pe cale de disparitie, fiind inlocuita cu interesul. Acea aniversare a fost ca un fel de nunta: cu sarmale, cu vin mult, cu intamplari, cu fete... A fost o nebunie! Parca constientizam ca n-am simtit niciodata cum au trecut anii pana la 30 de ani si ca apoi voi simti fiecare an pe care il pun in spate. Imi doresc ca grupul "Voua" sa aiba de lucru in continuare, iar eu sa pot sa muncesc in ritmul de pana acum. As vrea in acelasi timp sa reusesc sa-mi pastrez starea mea sufleteasca la fel ca acum 23 de ani, cand am infiintat grupul si cand gandeam ca zborul nu este un lucru interzis multora. Atunci credeam ca voi sparge norii si vreau sa imi pastrez acest sentiment al sperantei intr-o lume care, din pacate, pe zi ce trece, taie multe elanuri. Imi doresc foarte mult ca, la un moment dat, sa pot sa mai revin la masa de scris; am reusit pana acum sa scriu trei carti, mi-o doresc si pe a patra, o am conceputa deja, dar n-am avut timp sa ma aplec asupra ei. Se numeste "Paradisul trist", e vorba de un jurnal tinut in anii ’80, un jurnal foarte sincer care as dori sa vada lumina tiparului. Ma cred un om deschis, dar foarte multe lucruri eu nu le inteleg: mitocania generalizata din societate, prostul-gust exprimat de multe canale media, lipsa de cultura accentuata la care s-a ajuns si care se continua. Poate e semn de batranete, dar exista un mare "Dar". Am ramas in sufletul meu baiatul acela modest, plecat din Buzau care incearca sa se pastreze mai mult decat cu picioarele pe pamant."