Astăzi e ziua ta...Alexandru Bucur

Şeful Clinicii Chirurgie oro-maxilo-facială din cadrul UMF Carol Davila Bucureşti, preşedintele Societăţii Române de Chirurgie oro-maxilo-facială, prof. dr Alexandru Bucur, împlineşte astăzi 54 de ani. Jurnalul Naţional îi urează "La mulţi ani!".

 "Este un început de an, este perioada bilanţurilor, este perioada în care încerc să analizez la rece şi bunele, şi relele anului trecut. Nimic deosebit într-un sfârşit de ianuarie, în care cea mai mare parte a timpului pe care-l petrec în spital se împarte între consultaţii, operaţii, cursuri şi examene. Ce m-a determinat să aleg această profesie? Un moft? Pasiunea? Părinţii? Soarta? Providenţa? Oricum ar fi această hotărâre, ea are urme adolescentine şi puţini vor putea răspunde la întrebarea «când?» cu o dată recentă, majoritatea ne vor trimite undeva departe în timp, într-o perioadă în care amintirile sunt destul de neclare. Dacă cineva m-ar întreba «până când?», aş răspunde fără ezitare «până la sfârşit . . .». Totul a început cu biologia «dragoste la prima vedere» în care am crezut, fără s-o înţeleg şi aşa am picat prima admitere la Medicină. Am iubit-o în continuare, am ţinut «cu dinţii» de-a o înţelege şi am intrat la Stomatologie. De ce mi-a plăcut chirurgia? Simplu. Pentru că se potriveşte cu felul meu de a fi. Cred că, în general, două căi sunt primordiale în chirurgie: una pentru a învăţa, ca să capeţi experienţă, şi a doua pentru a face să profite bolnavii de experienţa dobândită, păstrând pasiunea unei a doua tinereţi. Singura specialitate medicală ce necesită dublă licenţă (medicină generală şi stomatologie), chirurgia oro-maxilo-facială se desfăşoară astăzi între radicalitate şi estetică, ceea ce necesită raţionament medical, îndemânare, curaj, stăpânire de sine şi, nu în ultimul rând, dragostea de bolnav. Dacă din toate acestea ai câte un pic, atunci în chirurgie orice se învaţă, numai talentul nu. În medicină nu ar trebui să-şi găsească locul cei care se ghidează după idealul mediocru ce vizează doar o etichetă şi bunăstare, iar chirurgia este mai mult decât o meserie, ea trebuie să fie un crez. În general, chirurgia nu suportă mediocritatea, lipsa de onestitate şi impostorii, iar rezultatele se văd rapid şi, din păcate, sunt suportate de bolnavi. Ce cred că ar trebui schimbat în sistemul medical? Multe sau poate, mai corect spus, tot sistemul, dar să înceapă cu plata medicilor ce ar trebui făcută după calitatea şi complexitatea prestaţiei medicale, şi nu după multipli indicatori statistici, care transformă bolnavii în cifre.
O apreciere venită din partea unui pacient care mi-a rămas cel mai aproape de suflet este o felicitare scrisă de o fostă campioană balcanică de canotaj, operată pentru o anomalie dento-maxilară gravă: «Vă mulţumesc pentru că aţi transformat un vis într-o realitate».
În rest... La Mulţi Ani cu Sănătate!"