Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A terminat Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, promotia 1975. De atunci este actor al Teatrului Mic. Nu vorbeste prea mult despre sine, dar numeroasele premii pentru interpretarile din teatru si film spun multe despre talentul sau. A dat mereu tot ce a avut, fara urma de parcimonie, fara urma de calcul. La repetitie si in spectacole nu face altceva decat sa ofere calitate jocului, sa aduca lucruri bune in spectacol. La fel si in film si telenovele. Dan Condurache isi sarbatoreste astazi ziua de nastere. Jurnalul National ii ureaza "La multi ani!"
"Nu mai am timp sa trag concluzii despre viata mea"
Munceste nestapanit, de dimineata pana seara. Face parte din vechea garda a actorilor care vin la teatru cu mult timp inainte de spectacol. Dan Condurache este un actor cu o voce de neconfundat, inflexiuni perfect controlate pe stare. Eleganta, rara discretie. Si umor. Nascut pe 26 iulie 1952 la Dorohoi a urmat liceul din Iasi. Sunt atat de multe rolurile sale remarcabile, dar unul a ramas in memoria tuturor ca fiind special: Woland din "Maestrul si Margareta" in regia Catalinei Buzoianu, in 1980. Avea doar 28 de ani si debutase pe scena acestui teatru la 23 de ani – in 1975, cu rolul Petre din "Nu suntem ingeri" de Paul Ioachim, in regia Soranei Coroama Stanca. Urmat imediat de Goetz ("Diavolul si Bunul Dumnezeu" de J.P. Sartre), intr-un spectacol antologic (1981), semnat de Silviu Purcarete. Un personaj care i-a marcat pentru multa vreme evolutia profesionala, multe dintre creatiile ulterioare fiindu-i tributare. Daca ar fi impiedicat sa joace, ar inceta sa mai respire. Dan Condurache crede ca nu te poti rupe cu totul de locul in care te-ai nascut, in cazul lui, oraselul cu miros de tei numit Dorohoi. Si-a anuntat parintii ca vrea sa devina actor, desi urma un liceu cu profil real si in clasa a XII-a a ajuns la domnul Mihai Dogaru, care l-a pregatit pentru examenul de admitere. Dupa prima proba a iesit cu hartia pe care scria "Admis". Odata intrat in jocul asta, nu a mai putut iesi, viata nu i-a mai apartinut. Asa a inceput incursiunea lui Dan Condurache in lumea teatrului, un univers ce avea mai tarziu sa-i acapareze intreaga existenta. "Cred ca a fost o intamplare ca am intrat la teatru. In afara de faptul ca eram mai harnic decat altii si foarte politicos, nu cred ca am avut mare talent". S-a nimerit la clasa domnilor Octavian Cotescu si Ovidiu Schumacher. I-a avut colegi pe Horatiu Malaele, pe Maria Ploae, pe Rosina Cambos. "In anul al IV-lea insa, dupa absolvire, am simtit ca iesim pe un camp de razboi unde nu ne mai ajuta nimeni. M-am pomenit ca trebuia sa primesc repartitie, desi incepusem repetitiile la Teatrul Mic. Cei de acolo mi-au zis sa nu ma prezint nicaieri. Am stat un an pe banii parintilor, iar apoi au aranjat cumva sa dau concurs la ei si am intrat in legalitate la Teatrul Mic". La 22 de ani a intrat in teatru, iar dupa cativa ani a debutat si in film. Abia pe la 28 de ani a inceput sa joace in filme roluri mai mici. Pe vremea aceea se dadeau multe probe. A participat la multe filme, dar de jucat a jucat in foarte putine. Isi recunoaste limitele, stie cine este. Nu spune ca are talent, ci doar ca a incercat sa isi indeplineasca atributiunile de serviciu cu smerenie. "Dupa o premiera ratata te poti imbata singur sau cu prietenii, dar este absolut necesar sa o iei de la capat. Nu mai am timp sa trag concluzii despre viata mea. Nu mai am timp sa lucrez la actorul care as fi vrut sa fiu sau pe care l-ar fi vrut altii sa fie."
Citește pe Antena3.ro
