Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Muzica şi poezia m-au ajutat să-mi creez un mic univers. Luminos şi pozitiv. Un univers din care am dat şi altora... Unii au înţeles acest lucru, mărturiseşte Ducu Bertzi. Apreciatul cantautor împlineşte astăzi 54 de ani. Jurnalul Naţional îi urează "La mulţi ani!".
"Important e cât de frumoasă îţi faci trecerea prin timp"
"E bine că m-am născut în Maramureş. Asta îţi pune amprenta definitiv. Vin dintr-o zonă pe care puţini o cunosc profund şi asta nu e rău. Nu toată lumea trebuie să te cunoască, să te înţeleagă în totalitate. Dacă eşti perceput ca un om venit dintr-o lume aparte cred că nu e rău. Le sunt dator părinţilor mei pentru ce au făcut şi au crescut. Nu mi-aş dori să fiu altfel. Îi iubesc pe oameni, cred în ei, sunt sincer şi "răsplata" vine, nu întotdeauna cum te aştepţi, dar vine. M-aş bucura să-l întâlnesc pe adolescentul Ducu Bertzi... Poate mi-ar povesti cum mai e să fii tânăr, să speri, să visezi...
L-aş încuraja şi l-aş sfătui să continue pe drumul lui indiferent ce cred alţii despre el. Dar să şi asculte, să înveţe din greşelile, din experienţele mele. Uneori mă regăsesc în comportamentul fiului meu Rareş şi mă îngrijorez pentru el. Trăiesc cu speranţa că e mai puternic decât mine şi va trece cu bine peste obstacolele vieţii... Am făcut şi greşeli în viaţă, dar nu cred că, dacă aş mai repeta o dată "circuitul", nu aş face altele şi mai şi! Fiecare are până la urmă destinul său. Mi-e dor de momentele frumoase din viaţă. De momentele care niciodată nu se vor mai repeta. Cu trecerea timpului, omul poate căpăta acea nobleţe pe care o conferă vinul vechi. Asta, sigur, nu se întâmplă în toate cazurile. Depinde - ca să rămân la exemplul vinului - de pământ, de soare, de grija cu care ai fost crescut în tinereţe.
Totul se clădeşte în timp. Sigur, altfel privesc viaţa acum. Anii trăiţi intens, drumurile, oamenii pe care i-am cunoscut m-au ajutat să am o privire completă referitoare la existenţa mea şi a celor din jurul meu.
Poţi cânta despre începuturi, despre încercări, despre deznădejdi şi speranţe deşarte. Poţi cânta despre toate astea cu liniştea pe care ţi-o dă faptul că ai trecut cu bine peste toate. Până la urmă, important este cât de frumoasă îţi faci trecerea prin timp. Uneori şi perioada de începuturi cu exprimări mult mai entuziaste şi mai puţin şlefuite pot fi de mare efect. Când am citit poezia lui Radu Stanca "Pe cine şi câte cărări" am realizat că acele versuri mă caracterizează foarte bine. Toată poezia, dar mai ales versurile pe care le-am ales pentru refren: «Cânt fără să-mi pese că e cineva să m-asculte/ Îmi place doar toamna când umblu prin frunzele multe/ Visez o iubire cum n-a fost şi nu e/ Deşi tot mai rece şi singur cărarea mă suie». Dacă mă uit un pic în urmă, în fiecare piesă de-a mea se regăseşte ceva din mine. Poate altfel nici nu aş fi rezonat la versurile care mi-au ieşit în cale aparent din întâmplare."
